Perspectiva lui Jake
Dupa cearta cu Lulu, mai aveam de facut un singur lucru. Sa o conving pe Kimmy sa iasa cu mine. Nu va fi greu. E moarta dupa mine. Dar tot mai am ceva de facut. Sa il injur pe Zack.
Dimineata
Ma trezesc amortit. Ma uit la ceas. 07:55. Ma arunc jos din pat si fug sa le trezesc pe fete. Cand sa deschid usa lui Lulu imi dau seama ca nu e acasa. Nici Liz. Au plecat. La scoala. Fara mine.
Probabil ca acum sunt in ora. Cand ajung la scoala si intru in clasa profesoara ma priveste cu asprime.
-Ce te-a facut sa intarzi, domnule Hunter? intreba ea.
-Pai, nu o sa ma credeti dar e vina surorii mele mai mici. zic eu.
-Ai avut dreptate, nu te cred. Ia loc.
Nu mai comentez. Ma asez in banca si imi scot caietele. Nu ma asez bine ca aud vocea directorului:
-Jake Hunter sa se prezinte in biroul directorului urgent! E vorba de familie.
Nici nu o mai salut pe doamna Dare ci fug cat pot de tare in birou. Cand ajung, Lucy plangea pe scaun.
-Ce s-a intamplat? intreb eu.
-Elizabeth Hunter, sora dumneavoastra, domnule Hunter, nu a venit la scoala azi. zise directorul.
Ma uit spre Lucy. Era distrusa.
-Iarta-ma. zice ea printre plansete. Eu trebuia sa am grija de ea dar...a fugit. A fugit de acasa.
O privesc si vad in ochii ei verzi tristete. Nu era vina ei. Sora mea mai fugise de acasa de multe ori dar se intorcea in 3-4 ore.
-Lucy, nu e vina ta. Sora mea asa face. Crede-ma. E ok. zic si o imbratisez.
Ma uit in sus la ea si vad ca tot trista era. As fi vrut sa ii mai spun ceva dar suna telefonul directorului.
-Alo? raspunse el. Da. Da. Nu. Ma bucur. Trebuie? 5 saptamani? 2 saptamani scoala? Obligatoriu? Toti? Bun, Jake Daniel Hunter, Lucy Sofia Angel si Elizabeth Thalia Hunter. Toti. Bine. Multumesc. La revedere.
Si inchise. Eu si Lucy ne priveam uimiti. O mai chema si Sofia? Tot nu pot sa cred ca mi-au spus pe numele al doilea. Daniel. Uram numele asta. As fi pornit o discutie cu Sofia dar directorul ne anunta:
-Puteti pleca. Scoala se inchide pentru investigatii. Elizabeth e bine. La un spital de nebuni din Las Vegas. Se intoarce in California peste 5 saptamani. Voi face anuntul. Puteti pleca.
Ambii am spus un La revedere fortat si am plecat. Pe drum spre casa, Lucy pufni in ras.
-Daniel? Nume de sfant? Tu nu esti un sfant. zise ea.
-Ei bine nici al tau nu e asa ca tine domnisoara Sofia. spun eu.
-Hai sa facem o intelegere. Eu nu iti mai spun Daniel daca tu nu imi mai spui Sofia.
-De acord.
Dupa ce am dat mana ea zise:
-Nu te-am vazut vorbind cu iubita ta.
-Dar asta fac acum. zic eu si ii fac cu ochiul.
-Kimmy e iubita ta. zice ea sec.
-Geloasa? o intreb.
-Nup. De ce as fi? Poate va fi ceva inte mine si Zack. Pana la urma, ne cunoastem de la gradinita.
-Tot nu ai voie sa mergi.
-Nu imi interzici tu.
-Ba da. Vrei sa il sunam pe Cameron sa vedem ce zice?
Se stramba. Probabil ca nu ar fi lasat-o nici moarta.
-Tot merg. Zack vine sa ma ia la 19:00. Avem rezervare la un restaurant dragut.
O privesc cu ura. Eram gelos? O da! Zack e un idiot.
Pastram tacerea pana ajungem acasa. Cum ajungem, Lulu se inchide in camera ei. La 18:50 cineva suna la usa. Lenes, ma duc la usa. In pragul usii statea tampitul de Zack cu un zambet si mai tampit.
-Ce naiba vrei? il intreb fara chef.
-Pe Lucy. zice el simplu.
La replica asta i-am dat un pumn in gura si l-am aruncat pe veranda.
-Ce dra... incepu el.
-Asta pentru ca iesi cu Lulu.
De pe scari coborî Lulu intr-o roche galbena si niste tocuri albe. Avea parul desfacut si indreptat cu placa de par. Arata minunat. Cand l-a vazut pe Zack sangerand pe veranda noastra nu a parut fericita.
-Naiba sa te ia, Jake! Nu imi omorî partenerul! zise ea.
-Asta nu e nimic. Puteam sa il mutilez. zic si dau din umeri. E chiar o chestie minora. Trece cu doua-trei pastile.
Lucy se uita urat la mine si pleca, impreuna cu Zack.
Dupa ce au plecat, mi-am dat seama ca nu aveam ce face. Kimmy era plecata in Elvetia asa ca pa-pa intalnire. Atunci mi-a dat prin cap ceva. Am luat telefonul si mi-am sunat surioara de la spitalul de nebuni.
-Buna, draga mea surioara. Ce naiba faci intr-un spital de nebuni? intreb eu mieros.
-Pai sa vezi...e o poveste tare interesanta... incepu ea.
-Normal ca e! Esti intr-un spital de nebuni! Elizabeth Thalia Hunter cand ajungi iar in California ai de dat explicatii! Acum scuza-ma, trebuie sa distrug o intalnire! zic furios si inchid.
Ma pregateam sa plec dupa Lulu dar imi suna telefonul. Numar necunoscut. Raspund.
-Alo?
-Jake! Tu esti? ma intreba o voce cunoscuta.
-Cameron?
-Dap. Asculta, avem o mica problema. Verisoara mea draga si nebuna a ajuns la inchisoare. Scoate-o de acolo! Nu mai pot vorbi. Pa. Scoate-o de acolo!
Cameron a inchis iar eu am ramas mut. Am recalculat viata mea. Parintii mei in Londra, sora mea la un spital de nebuni din Vegas iar viitoarea mea iubita in inchisoare. Perfect nu?