Blake
O văd pe Ash incruntandu-se, ca apoi să lase paharul aproape neatins pe blatul barului ce despărțea sufrageria de bucătarie. Se apropie precaută de sora mea, pentru că eu încă Încercăm să îmi dau seama ce s-a întâmplat. O văd pe șatena cum îi face semn singurului blond din familia asta sa se apropie, acesta venind, si părând destul de tulburat. Îl văd cum îi prinde fata in palme, cautandu-i disperat privirea, însă sora mea pufneste imediat în plâns, smucindu-se din atingerea lui, întorcându-se spre Ash si luand-o aproape cu forța, în brațe. Mana mică a lui Ashley a prins de gulerul bluzei lui Charley, lăsând la iveală câteva mușcături ca păreau "proaspete", șatena strângând din ochii și lasandu-si fruntea sprijinită de umărul surorii mele, ce era cu puțin mai scundă decât Ash. După privirea încruntată si si chipul asupra căruia furia a pus stăpânire, Eliot nu e făptașul. Mi-am strâns pumnii din cauza furiei, întorcându-mi capul aproape robotic spre Conor, ce încerca sa își abțină ranjetul.
-Ia-o si du-o in camera! Mârâi privindu-o pe Ash, ce a dat aprobator din cap, prinzand-o pe sora mea pe după umar, si plecând cu ea spre camera ei.
M-am ridicat în picioare luandu-l pe Conor de guler si scotandu-l afara, auzind-o pe Xandra bufnind în plâns în urma noastră, micuța mea raza de soare, la paispe ani nu ar trebui să treacă prin asta... Cad am ajuns afara l-am îmbrâncit, acesta aproape căzând jos, nemernicul naibi!!
-Ti-am spus să stai departe de Charley, dar tu nu! Mereu trebuie să fie ca tine! Zic încercând să îmi abțin impulsul, acela de a îl face una cu pământul.
-Nu! Daca nu erai tu acum eu si sora ta eram căsătoriți, si dumitale "salvatorule" probabil zăceau mort în vreo groapa! Striga eu dandu-i un pumn în maxilar de i-am întors capul, acesta privindu-ma scârbit si spuipand sângele lângă papucii mei.
-Nu mă obligă să uit că a fost cândva ca frații, si sa te omor acum! Am venit aici ca Charley să nu mai sufere, însă tu nu te-ai putut abține! Urlu prinzându-l de la baza gatului si lovindu-l de zidul din spatele lui. Sora mea nu va fi măritată cu forța doar peste cadavrul meu! A suferit îndeajuns din cauza nemernicului aceluia, mă cunoști prea bine! Știi că nu înghit ca nimeni să se apropie de ea! Si nu îți permit să zici nimic despre blondul ce probabil acum îți plănuiește moartea! Poate nu are să îți placă ce am să spun, el e o excepție, fiindcă spre deosebire de tine, el o face fericita! Mârâi acesta prinzând de încheieturile mâinilor mele și tragnd disperat, fiindcă începusem să îi iau aerul. Ii dau drumul Conor căzând în genunchi la picioarele mele, eu privindu-l dezgustat. Acum, în seara asta îți faci bagajel, si daca pana dimineața nu dispari din viața mea și a surorii mele, o a te fac eu să dispari! Urlu ultimul cuvânt intrând în casa si gasind-o pe Xandra plângând în continuare în brațele lui Wally, mă doare să știu că un puiuț atât de mic si inocent a trecut de mai multe ori prin ceea ce a suferit sora mea din cauza acelui nemernic.
Mă apropii de ea, soptindu-i un "totul va fi bine" si sa ii sărut obrazul palid, ca apoi să o las iar pe mâna lui Wallce, urc scările în grabă, iar când ajung în fața ușii surori mele, o văd pe Ash ieșind din camera, tresărind atunci când s-au întors spre mine distanta dintre noi doi fiind aproape inexistentă, nasul ei aproape ciocnindu-se de pieptul meu. Își lipește spatele de ușă, ca să mărească cu puțin spațiul dintre noi, ca apoi să își ridice capul puțin, ca să ma poată privi în ochii.
-A adormit acum... Va fi bine, însă pentru o vreme Eliot si ceilalți băieți o să trebuiască să păstreze distanta fata de ea... Am auzit cearta dintre tine și Conor... Nu am știut că... Zice ea ca apoi să se blocheze si sa înghită în sec, lăsând-si rușinată capul în jos... Hmmm, nu am "primit" starea asta a ei nici măcar atunci când am văzut-o doar în lenjerie, nici nu îmi dau seama ce a putut-o declanșa, oare doar simplul fapt ca s-a dat de gol că a tras cu urechea la "discutia" mea cu Conor?
A tresărit atunci când i-am ridicat bărbia ca să mă privească iarăși, însă și-a ferit-o, lucru ce m-a făcut să chicotesc, privea scările ce abea se vedeau din locul în care ne aflăm noi.
-Nici nu trebuia să știi, nici unul dintre voi nu trebuia si nici nu trebuie să afle despre trecutul meu și al lui Charley! Zâmbesc prinzându-i fata in palme și dandu-i un mic sărut pe frunte, ca după să o feresc din ușă, ea părând să nu realizeze acest lucru, însă cuta din e în ce mai adâncă, dintre sprâncenele ai îmi spunea alt ceva.
Intru în cameră surorii mele, asezandu-ma în genunchi lângă patul ei, mangaindu-i chipul pe care inca se observau dârele uscate de la lacrimi. Am lăsat un oftat să îmi scape, ferind o șuviță de un roz pal de pe chipul singurei finte pentru care m-a mai ridic din pat dimineața. Oftez ridicanrdu-ma în picioare, ca după să fac înconjurul patului, intinzandu-ma pe cealaltă jumătate, după ce am reușit să îmi dau papucii jos.
Charley se întoarce repede aruncandu-si mâinile după gâtul meu și punandu-si capul între gâtul și umărul meu, suspinând si strangandu-ma în brate destul de tare, eu frecandu-mi mâinile pe dupa telia mea, strangand-o si eu la randul meu în brațe ascunzandu-mi nasul în părul ei, era un obicei pe care îl aveam de când eram mici, si ne ascundeam în toate cotloanele casei, plângând.
-Tu nu o să mă părăsești niciodată, nu? Șoptește sora mea, cu vocea sugrumata, simtindu-i una dintre lacrimi picurând pe pielea gatului meu.
-Nu, chiar și când vei fi femeie in toata firea si o sa ai copii, o să fiu acolo cpsa te ajut cand nu o să îți găsești dădacă! Zic, reușind să smulg un chicotit tras de păr de la Charlotte.
-Nu prea cred, o să îi ai si tu pe ai tăi! Zice ea, simțind cum un zâmbet ia naștere pe chipul ei.
-Slabe șanse... Acum, a fost, adică a facut-o... Mă fastacesc eu, simțind "ghearele" surorii mele în scalpul meu.
-Doamne, da! Doar de un copil as mai avea nevoie, ce s-ar face un suflet mic si nevinovat cu o tarfa ca mine... Zice ea, strambandu-se din cauza ca mi-am dat seama că își abținea lacrimile... Trebuia să tac...
-Șoricelul meu mic si nevinovat, să nu mai aud niciodată acel cuvânt când vine vorba de tine! Zic oftând încet atunci când a pufnit în plans strambandu-ma în disperare în brațe.
-De ce nu, asta sunt, o... Spurcată! Zice eu strangandu-i trupul mic în brațe... Sunt un idiot...
-Șoricel... Oftez iarăși, frecandu-i spatele mic cu palma.
-A fost oribil! A durut atât de tare! S-a comportat exact ca un animal turbat, la un moment dat am crezut că mă rup în două... A venit acasă furios, si numai m-am trezit cu el la mine în cameră, peste mine, rupând fiecare haina cade mă apropia. Zice ea sughitand deja din cauza plânsului, eu strângând din ochii și simtindu-ma vinovat că nu am fost acasă să opresc dezastrul. M-a legat si a...
-Șșș, a trecut, o să dispară de mâine, si vei trece peste, ești puternică, stiu ca poți să o faci! Ii șoptesc reușind să o fac să se calmeze cât de cât.
-Dacă se întoarce..? Șoptește ea când era aproape adormita, simțind cum se rupe sufletul în mine, îmi vine să mă ridic si sa îmi las micuța singura, doar că sa pot sa ii înfig un glonț în inima aia neagra lui Conor, doar pentru că a reușit să îi distrugă sufletul șoricelului meu. Am reușit și eu să adorm la câteva secunde, ca să mă trezesc în mijlocul nopții din cauză că Charley plângea în somn, am reușit să o fac să e calmeze, ajungând să mă gândesc ce va face cât timp voi fi plecat, da, ar fi doar două su trei zile, însă o vreau vie la întoarcere.. Nu intr-un sicru... Mă ridic din pat, din cauza ca nu imi mai venea somnul înapoi, coborand jos, auzind niste voci din bucătărie, mă apropii, vazandu-i prin ușa întredeschisă pe Eliot si Ash vorbind.
-Esti beat. Afirmă verișoara lui punandu-i mana pe umăr.
-Nu, sun complet treaz! Zice el clătinându-se puțin și scuturând din cap.
-Totul o să fie bine Eliot, e puternică, o să treacă cu peste toate astea. Oftează Ash aratandu-i ușă ce ducea spre treptele servitoarelor, ce duceau la etajul al doilea, în partea opusă a coridorului în care dădeau treptele principale, unde era si camera lui. Poti sa intri acum! O aud chicotind, eu facandu-mi apariția în bucătărie.
-De unde ai știut că sunt aici? Întreb incruntandu-ma atunci când o văd sorbind dintr-un păhărel mic, mirosul înțepător lichidului asemănător cu apa simtindu-se de la intrare, facandu-ma să m strâmb.
-Ți-am auzit pașii când ai coborât jos, eu, spre deosebire de Eliot, chiar sunt trează. Zice dând din umeri, si dând peste cap băutură din pahar, ca apoi să înceapă să strângă de pe insula din mijlocul bucătăriei, aruncand vreo zece sticle goale la coșul de gunoi...
-Mda, poate esti trează, însă se vede pe tine ca oboseala nu a dispărut. Zic privindu-i cearcănele adânci.
-Pai, a trebuit să am grijă ca Eliot să nu facă vreo prostie care să îl coste viața, așa că mda... Bombane pornind aparatul de cafea si punad două căni sub el, ca după să meargă spre frigider scotand niste aperitive pregătite probabil pentru aceasta dimineața, însă nu cred ca o patim ceva dacă luăm o mică gustare.
-Nu ai de gând să te certi cu mine sau să mă ignori, pentru ceea ce au făcut băieții? Întreb când mi-a așezat cafeaua pe masa, intrebandu-ma daca vreau lapte.
-Nu sunt genul acela de fata, eu nu mă cert, poate doar când îmi sare tandara, mai bine ți-aș trage un pumn si gata, însă sunt prea obosită ca să o fac, si zi așa, sunt pedepsita, cred că știi asta încât o să ne însoțești... Zâmbește ea pe sub mustăți, sorbind din cana neagra.
-Mda, mă gândesc ce va face Charley singura... Zic band calm si luandu-mi capul în palmă, scoțând pachetul de țigări și vrând să îmi aprind una.
-Mai bine nu ai fuma aici, hai afara. Zice ea, mangaindu-l în treacăt pe King, ce dormea lângă frigider cu Rose, a ajuns aici acum ceva vreme, deabea am avut timp de ea, însă m bucur că e aici si nu in Londra... Ieșim afară în răcoarea dimineții, asezandu-ne pe un leagn în capătul curtii, eu asezandu-ne primul si aprinzandu-mi țigara, trăgând cu pofta din ea, ca apoi să fac cerculețe din fum. Ash surprinzandu-ma si asezandu-se cu capul la mine în poală, si picioarele atârnând pe după una dintre marginile băncii. Prefate ca nu sunt aici... Bombane ea închizând ochii, sprijinindu-si obrzul de abdomenul meu, si tragandu-si cu grijă o mână sub cap.
-Sora ta o să se descurce, am stat mult cu ea în ultimele luni, si stiu ca va fi bine. Casca ea la ultimul cuvânt, frecandu-si nasul de mine, facandu-ma să chicotesc fiindcă m-a gâdilat.
-Să sperăm... De ce m-ai sărutat atunci, fiindcă am vaga bănuială că știai că tatăl tau nu o să îmi facă nimic, si pe langa asta, te consider o fata îndeajuns de inteligenta încât să nu își bată capul cu un idiot... Zic trecandu-mi din cauza unui impuls ciudat mana prin părul ei ușor ondulat.
-L-am iubit pe idiotul acela, si credeam că mă iubește și el... Oftează, foindu-se puțin, ca apoi să zâmbească din cauza gestului meu.
-Ash, un băiat sau bărbat, cum vrei sa il numești, te iubește cu adevărat atunci când isi aminteste de tine chiar si in timpul unei beți, nu când uita de tine după primul pahar... Zic calm, reușind să fac iarăși un mic zâmbet să îi apără pe chip.
-Ești cu doi ani mai mare decât mine, însă vorbești asemeni unui bătrân de optzeci de ani... Zice ea dând din umeri aproape insesizabil.
-Mda, să zicem că am patit-o si eu o dată, însă nu am fost un imbecil sărind în brațele primei fete care ar fi fost dispusă să își deschidă cracii pentru mine, am sunat-o pe fata cu care eram... Si m-am părăsit pentru că era genul acela de fata care visa să ajungă "fecioara" la altar, iar limbajul meu din cauza alcoolului a facut-o să se "înfierbânte", ceea ce era un pacat pentru ea... Chicotesc, reușind să o fac si pe ea să zâmbească.
-Si acum cine știe prin patul cui e... Zâmbește ea iarăși, părând destul de obosită, probabil ar trebui sa o las să adoarmă.
-Exact, a ajuns în cele din urmă, măicuța, să se culce cu Tayler. Zic dând din umeri desi stiam ca nu ma vede. Acum taci si culcate... Zic oprindo din a zice orce ar fi vrut să zică... Am stat așa o vreme, eu ajungând să îmi termin jumătate de pachet în cele din urmă, continuând să mă joc cu părul ei desfăcut, ce era imprasitat pe toarta suprafață, până l genunchi.
-Cât despre sărut... Ia în considerare ideea că am vrut sa o fac... Mormăie ea pe candcand era aproape adormita, eu simțind cum îmi cade fata, cel mai sigur, nu e conștientă de ceea ce a spus, însă mă bine așa, decât după ce se trezește să înceapă să se fofileze.
-Va continua
[NECORECTAT]
2382cuv
————————————————
Mdeci, sper ca v-a plăcut, si ca acest capitol a ajuns la așteptările voastre.
Conor merita omorât, stiu, stiu, însă... Însă.
Da, Char e distrusă, da, îmi pare rău pentru ea, dar... Cred că v-ați dat seama de ce s-a întâmplat din celălalt capitol, așa că, da...
Da, Eliot se simte post, da are să fie bine si el până la urmă.
Ca să mai destind atmosfera încărcată din acest capitol ați primit un moment Bash, fiindcă era prea tensionat tot capitolul, sincer...
Va pup si ne auzim cat de repede, sper!