Francesca P.o.v
Dupa ce mi-am luat rochia, mama a spus ca o sa o puna in fosta mea camera din vila lui Angelo, acolo unde o sa aiba loc ceremonia. Acum urc scarile apartamentului meu si a lui Leo. Descui usa si intru. Las cheile, ma descalt si apoi intru in living unde ii gasesc pe Leo, Angelo si..Danilo? Ce cauta el aici?
Simt cum sentimentul de nervozitate ma acapareaza incetul cu incepul impingandu-ma sa rabufnesc. Eu inspir adanc si intru in living zambind.
-Buna! spun eu si ma asez langa Leo.
-Hei! spune el si ma saruta.
-Buna surioara! zice si Angelo.
-Cum a fost? Esti plecata de azi dimineata! spune Leo.
-Da, pai mama ta si a mea s-au aliat sa ma tina cat mai departe de tine! Am probat treizeci de rochii! spun eu. Intr-un final am ales eu.
-Lasa ca a venit randul vostru! Tu ai tinut-o pe Camila aproape o zi intreaga in magazine! spune fratele meu si rade.
-Si..despre ce duscutati? intreb eu si imi indrept privirea spre Danilo care este foarte incordat.
-Tocmai confirmarea invitatiei la nunta! spune el si eu strang instantaneu din dinti.
-Oh, pai este minunat! spun eu ceva mai slab.
-Da, asa este! spune si Angelo.
-Pai eu va las, am nevoie de odihna, tu ai fost sa-ti iei costum asa-i? il intreb pe Leo cand ma ridic in picioare.
-Angelo m-a inchis practic intr-o cabina de proba cu zece costume! spune el amuzat.
-Pai bine! Voi, continuati..orice faceati inainte! spun si ma indrept spre dormitor cu viteza luminii.
Intru in camera si ma trantesc pe pat. Ma nelinisteste faptul ca Danilo o sa vina la nunta. Nu-mi pot da seama cat de tantalau este Angelo, hai, nu stie ca pe mine ma deranjeaza pentru ca m-am culcat practic cu Danilo in timp ce eu eram logotnica lui Leo, dar nu stie ca am fost rapita de tantalaul ala? Oh! Oare am fost adoptata? Ca este clar ca eu si Angelo nu suntem rude.
Las gandurile pe alta data pentru ca ma bag in patura moale a patului, ma acopar si adorm asa.
Dupa o luna, la nunta!
Mainile imi tremura, palmele imi transpira si ma fatai de colo- colo prin camera. Nu stiu ce sa fac, nu am stare stiind ca Danilo este acolo, cu Angelo si Leo. Cine stie ce cacao se mai intampla. Cert este ca eu chiar vreau sa ma marit cu Leo. Am realizat ca il iubesc, poate nu asa mult, dar il iubesc. Danilo nu a facut nimic sa ma impiedice sa opresc nunta sau altceva, si ma bucur ca a fost asa! Mi-am dat seama cat de fals este Danilo, daca ii era atat de frica sa "nu ma piarda" facea ceva, dar nu.
-Nu te mai fatai de colo-colo ca faci gaura in podea! spune Camila amuzata in timp ce ma scoate din sirul gandirii.
-Ha, ha! Camila, eu nu ma pot linistii atunci cand Danilo este acolo, cu Leo! spun eu si ma opresc pentru cateva minute privindu-ma in oglinda.
-Francesca, Danilo nu a facut nimic ca sa te faca sa te razgandesti in tot acest timp de ce crezi ca ar face asta acum? Totusi, Danilo a venit cu o partenera la nunta, nu cred ca va mai face ceva! spune ea.
-Poate ai dreptate, dar asta tot nu ma linisteste! Stii inauntrul meu, chiar voiam sa intervina, dar se pare ca a renuntat. zic eu si ma asez pe pat uitandu-ma in gol.
-De ce faci asta Francesca? ma intreaba ea.
-Asta, ce? o intreb eu nedumerita.
-Asta, nunta! De ce ai acceptat sa te mariti cu Leo?
-Nu stiu! Probabil ca asa am crezut ca este mai bine, atunci! Nu ma intelege gresit Camila, acum nu-mi pare rau sau altceva pentru ca am invatat sa-l iubesc pe Leo, dar mereu intervine Danilo si strica toata balanta dintre noi.
-Nu, Francesca! Sa iubesti nu se invata, se simte si tu doar pretinzi ca il iubesti pe Leo.
-Stiu doar ca.... spun eu, dar ma opresc cand aud niste focuri de arma.
Eu imi maresc ochii si Camila la fel. Imi scot pistolul din sertar si ii fac semn sa taca.
-Ramai aici! ii soptesc eu.
-Dar, Francesca... spune ea in soapta.
-Am zis sa ramai aici! Esti insarcinata, ai uitat? o intreb eu tensionata.
Ea tace si eu imi continui drumul spre usa cu pasi tacuti. Imi lipesc urechea de usa si constat ca nu se mai aude niciun alt zgomot. Deschid usa si chiar atunci il vad pe Danilo cum intra ca o furtuna.
-Ce se intampla? il intreb eu.
-Trebuie sa va scot de aici! spune el.
-Danilo, eu nu plec de aici pana aflu ce se intampla! marai la el.
-Au aparut niste persoane inarmate, toata sala a fost evacuata, Angelo si Leo riposteaza si mi-au spus sa vin sa va iau, plecam prin spate! zice el rapid.
-Ia-o pe Camila, eu nu plec! Ma duc sa-i ajut pe baieti! spun si ies pe usa fara sa aud raspunsul lui Danilo.
Alerg grabita spre sala mare ignorand sunetul facut de tocurile mele ce-i drept destul de inalte si incomode. Zaresc un om mascat si ma lipesc de perete. Il privesc atent si ii tintesc inima, eu apasand pe tragaci. Este mort, trec peste el si incep sa alerg in continuare. Ajung in sala mare unde erau mai multe persoane ostatice intinse pe podea cu mainile deasupra capetelor. Angelo si Leo sunt tinuri ostatici in genunchi si nu mainile la ceafa. Lui Angelo ii sangereaza abdomenul. Eu tintesc spre barbatul ce are indreptata arma spre ei, dar cand sa apas pe tragaci de la spate ma prinde cineva de maini, astfel eu scapand pistolul pe jos.
-Lasa-ma jos! urlu eu la gorila ce ma tine strans, ducandu-ma spre interiorul salii alaturi de Leo si Angelo.
-Francesca, Francesca! aud o voce vag cunoscuta.
Cand imi dau seama cui apartine vocea raman muta si inghit in sec.
-Nu ne-am mai vazut de mult timp! continua vocea.
Eu scap din stransoarea gorilei si ii iau arma prizandu-l de gat si pozitionand pistolul la tampola lui.
-Nu mi-a fost dor de tine Sergio! scuip cuvintele cu venin.
-Oh, dar mie da Printesa! spune el zambind precum un tembel.
-Ce vrei de la mine?
-Ai uitat ce ti-am promis? Am zis ca voi venii dupa tine si tot ce iubesti mai sti? intreaba el aratand doua cadavre intinse langa el.
Acele cadavre sunt parintii mei. Imi musc buza pentru a nu incepe sa plang si ma uit spre Angelo care si el era la fel de indurerat ca mine.
-Nu! strig eu si impusc gorila pe care o strang de gat.
Las corpul sa cada pe jos si ma indrept spre Sergio in timp ce impusc alte persoane ce-l aparau. Ajung in fata lui si il lovesc cu pistolul, el cazand pe jos. Acesta se sterge de sange si incepe sa rada incontrolabil.
-Jigodie! urlu si ma pun peste el cu o mana strangandu-l de gat si cu cealalta asez pistolul in dreptul tamplei sale.
-Hai printesa, impusca-ma! Asa cu ai facut cu fratele meu acum cat, 7 ani?
-A meritat sa moara asa cum o meriti si tu in acest moment! Taicatu ala mizerabil ne-a rapit, iar bletematul de fratitu a omorat-o pe Iris! urlu eu si il strang si mai tare de gat. Nu meriti sa traiesti! ii marai in ureche si ma pregatesc sa apas pe tragaci, dar el incepe sa spuna:
-Apas pe tragaci si iubitul tau sot si frate vor muri! spune el.
Chiar in acel moment, ma uitspre cei doi care erau cu pistoalele la tampla si atunci pe geamurile incaperii intra alti soldati impuscand mascatii lui Sergio. Toata lumea a inceput sa tipe in jurul nostru si eu din cauza distragerii atentiei sunt imobilizata de Sergio. Tot ce vad acum este cum Danilo ordona persoanelor ce au intrat pe geam sa-i ajute pe Angelo si Leo. Totul este prea amestecat in jurul meu si ultimul lucru pe care il aud este o impuscatura si pe Sergio spunand:
-Scuze, Danilo, schimbare de planuri!
Si apoi eu simt o caldura dinspre abdomenul meu totul in fata mea devenind o ceata.
******************
Scuze prieteni ca a durat atat de mult, dar am fost cam ocupata in ultimul timp! Sper ca v-a placut capitolul si sper ca nu a fost prea incurcata actiunea!
Roxx ☺