-Mi s-a parut...
Soptesc mai mult pentru mine, cu ochii blocati pe cicatricea ce i se intindea de sub ochiul stang pe marginea pometilor, sfarsind sa se evidentieze la capatul maxilarului. Nu cred ca l-as putea confunda, singurul lucru diferit e imbracamintea si parul dat pe spate, ce ii scoate in evidenta cicatricea. Are trasaturi ascutite, buze subtiri si ochi caprui.
-Nu cred ca au ajuns atat de repede, suntem destul de greu de gasit, si cred ca ar trebui sa facem cateva aranjamente si sa stabilim planul pana cand vin.
Isi trece bratul in spatele meu, infasurandu-si degetele pe umarul meu odata ajuns acolo, si inaintand inainte. Mainile lui reci ma fac sa ma retrag, eu dandu-ma un pas in spate de parca vreau sa verific daca nu cumva sursa zgomotului a revenit.
-Regulus...
-E cu noi. Lilith si-a facut treba.
-Inteleg...
Imi plec capul, inaintand inainte cu bratul stang lipit de umarul sau si cu inima batandu-mi in gat.
-Nu vreau sa iti dau iluzii false, dar cred ca te vei putea intoarce de data asta.
Ne oprim in fata usii, el luandu-mi mainile in ale sale si aplecandu-si capul, sfarsind prin a-si lipi fruntea de a mea in timp ce inima mi se face de marimea unui purice.
-Trebuie doar sa imi faci o mica favoare si sunt sigur ca vom putea pleca amandoi la nord.
-Ce?
Tremur, imi trag mainile din ale sale dar acest gest nu il opreste din a si le strecura din nou in degetele sale lungi infasurate in manusi negre.
-Trebuie doar sa ma ajuti azi dupa ce ii prindem, trebuie sa...
-Ce te face sa crezi ca ii vei prinde?
-Ce te face sa crezi ca nu ii vom prinde? Vor face orice.
Imi e straina speranta pe care o are, daca Jimin nu ma gaseste voi scapa singura. Si are dreptate pe de-o parte, voi face orice sa fug. Ii evit privirea chiar daca a-s vrea sa ii infrunt privire pentru a-i putea striga prin ei ca nu ne poate prinde, ii evit si
-Ar trebui sa intram.
Imi pun mana pe clanta, fiind gata sa intru, indemnata de vocile auzite inauntru si de dorinta de a-l lasa in urma. Nu stiu ce intelegeri a avut Rose cu el si nici nu vreau sa stiu, dar nu vreau sa ma amestec pentru a o baga mai adanc in probleme.
-Ce e cu vocea ta? Imi e straina.
-Raceala...
Apas clanta usii, intrand in incaperea lunga urmata de Hoseok. Imi tin capul in pamant, uitasem de diferenta de culoare intre ochii nostri, asa ca prefer sa nu remarce negrul ce inlocuieste albastrul argintiu. Usa se inchide cu un trosnet puternic, sursa principala de lumina este acoperita, camera fiind impanzita acum de lumina verde a lustrei. Imi ridic ochii, blocandu-ma la vederea peretelui impanzit cu poze.
Poze cu mine.
Fotografii cu Jimin decupate din ziar sau unele cadre surprinse pe camerele de luat vedederi.
Cadre cu Minnie si Yoongi pe care nu le vazusem pana atunci.
Poze cu Finnnick inca de la varsta de 14 ani-momentul in care il luasem in grija mea.
Si trupul mort al lui Sanghwo surprins din toate cadrele posibile.