Cris
Dimineața asta ma găsi mai prost dispus decât de obicei si asta din doua mari motive. Primul era Alexa, si faptul ca se afla sub acoperișul meu deja de o săptămâna , iar jegul de Octav nu a dat nici un semn de viața. Al doilea motiv, care e de fapt legat tot de primul e tatăl meu, care, deșii la distanță , nu conteneste sa facă presiune asupra mea.
Alexa aproape ca nu-mi mai ieși in cale de când am tachinat-o in birou. O întrebasem cum de e singura doar din pura curiozitate, însă când am văzut ca se ataca m-am gândit sa o tachinez puțin, cred ca a fost prea mult pana la urma. Ma atrăgea, corpul ei era perfect. Deja mi-o imaginam goală, dar știam ca trebuia sa ma potolesc. Nu puteam sa risc sa ma apropii de ea, nu când viața ei atârna doar de un fir de noroc acum.
Aveam o problema majora cu câteva pachete de heroina ce se evaporasera. Oamenii mei nu știau nimic, pesemne ca nu au verificat marfa la sosire. In timp ce afacerile ilegale ale familie păreau ca se înrăutățesc cele legale câștigau tot mai mult teren. Nu era ceva ce regretam. Era fix ce încercam sa fac de când tata îmi lăsase mie puterea.
Nu puteam sa ies din afaceri decât cu picioarele înainte, iar eu nu eram pregătit pentru asta. In schimb, puteam sa le las sa se scufunde, puteam sa clădesc noi afaceri, legale si in primul rând umane. Venea si asta cu un preț...nu puteam sa ma delas dintr-un foc, trebuia sa respect regulile , sa fac victime dacă era necesar, orice care nu ar atrage atenția tatei si nu l-ar putea lasă sa înțeleagă ce încerc eu sa fac de fapt.
Ridicându-ma din pat am aruncat un ochi la blonda superba de lângă mine, ce dormea dezbracata. Aveam nevoie de o femeie seara trecută, aveam nevoie sa scap de presiunea datorata Alexiei. Blonda mi-a făcut bine, ce-i drept, din punct de vedere fizic însă acum realizez ca nu era convenabil sa o aduc in casa aseară. Un hotel ar fi fost de ajuns.
Am tras pe mine prima pijama găsită si am ieșit din camera. Ștefan era pe coridor, semn ca Alexia nu ieșise încă din camera.
- Scapi tu de asta din dormitor ?
Îmi arunca un zâmbet ce îmi spunea ca nu se supăra deloc.
- Sa-i transmit ceva?
- Nah...doar scoate-o elegant din casa. Sa nu o vadă nimeni.
- No problemo!
Ajuns la parter Mioara îmi ieși in fata zâmbitoare.
- Buna dimineata , tinere! Mănânci in salon?
- Neața! Nu , mănânc in birou. Ce ești așa bine dispusă?
- Vine Anca in seara asta!
- Cum așa?
Femeia ridica din umeri. Anca era fiica ei, avea in jur de 25 de ani , dar arată de 17. Plecase ca studii in Anglia. O ajutasem pe Mioara sa-i plătească studiile acolo, acum era la master. O tipa foarte deșteaptă si cuminte.
- Nu prea are cursuri semestrul asta. S-a plictisit acolo. Te superi dacă las cina pregătită? O sa o rog pe Alexia sa...
- Nu-i nevoie! Nu-ți face griji, ma descurc eu. Am atâtea matahale pe lângă mine, punem boi o tava in cuptor.
Rase scurt apoi privirea ei se întuneca.
- Tatăl tău...spunea ca vine mâine.
- De unde știi?
Mioara si tata aveau o istorie foarte zbuciumata. Femeia știa cu ce ne ocupam, nu era asta problema...in schib tatăl meu are un obicei prost din a face din femeile ce lucrează pentru noi jucării sexuale. Nu o data a încercat sa o forțeze si nu o data am scos-o din mâinile lui. Acum era prea bătrâna sa-l mai atragă însă femeii tot ii era scârbă de el si pe buna dreptate.
- L-am auzit pe Vlad aseară vorbind la telefon, spunea sa-i pregătească limuzina...
Nu-i de mirare ca nu știam ca o sa vina. Vlad , deșii se știe ca e mâna mea dreapta in toate nenorocirile era de fapt cățelul credincios al tatălui meu. Dacă bătrânul i-a spus sa nu-mi zică nimic atunci puteam sa-l torturez si nu aveam sa scot ceva de la el. Dacă tata nu voia sa știu ca vine aici, era dinte-un singur motiv. Voia sa ma ia prin surprindere. Trebuia sa o scot pe Alexia din casa.
- Stai mâine acasă, nu-ți mai face sânge rău cu el.
- Ești sigur?
- Categoric! Salut-o pe Anca!
Femeia pleca zâmbind sa-mi pregătească micul de jun , iar eu i-am lăsat un mesaj lui Ștefan sa o cheme pe Alexa in birou imediat ce se trezește.
***
- Ai vesti de la tata? Ma intreba Alexia de cum deschise usa biroului.
- Din păcate nu! Am in schimb de la tata...
- Si de ce m-ar interesa pe mine?
Stătea in picioare in fata mea, cu mâinile încrucisate la piept si arătând teribil de frumosa cu tot cu privirea ei aroganta.
- Mâine nu ai voie sa ieși din camera si nici sa faci vreun zgomot!
- Ha! Ce e asta? Ma închizi in camera?
Urla la mine, urla pur si simplu si nu știu de unde venea explozia asta de nervi.
- In primul rând nu mai urla! In al doilea rând , tata o sa fie aici mâine si crede-ma! Nu vrei sa te vada in casa asta!
- De-aia nu mai pot eu de tatăl tău! M-am saturat de tot rahatul asta! Ma ți închisă in casa asta si pentru ce? Ce ți-am făcut eu ți-e?
- Sti foarte bine motivul!
M-am ridicat in picioare împins de nervi. Ma intriga cum urletele ei reușeau sa ma înfurie. Nu era bine dacă ma înfuriam...nu trebui sa vada fata asta.
- Motivul tău e de cacat! Octav nu o sa apara! Știam amândoi asta destul de bine! Mai bine ma omori acum, nu mai pierzi timpul aiurea...si ce e cu toată buna voința asta fata de o persoana pe care o sa o omori curând? Haine, mâncare , televizor...
Ei asta era buna! Fără sa ma gândesc prea mult am acolit biroul si m-am oprit in fata ei. In ciuda țipetelor ei Ștefan nu se clinti din scaunul in care se așezase. Acum însă își întoarse privirea către mine. Si probabil avea de ce, in secunda asta eram conștient de cât de enervat puteam arată.
- Asculta la mine, prințesa! Nu am nici o intenție sa te rănesc dar nu te juca cu nervii mei!
- O sa dai in mine acum? Atât poți? Sa dai intr-o femeie?
Era clar ca era mânată de hormoni, probabil ca era in perioada aia a lunii, însă nu aveam sa accept sa fiu tratat așa când tot ce voiam sa fac era sa o protejez.
- Nu ma lua de prost! Încerc si fac tot ce pot sa te țin in viața! Am fost sincer cu tine din prima clipa! Ți-am permis o grămada de lucruri iar dacă asta nu e de ajuns încât sa te țină tăcută atunci nu am alta soluție decât sa te trimit in depozit.
- Du-te dracu! Si tu si tac-tu!
Înainte sa mai spun ceva făcu un gest la care nu ma așteptăm. O mare flegma mi se lipii de fata. Puteam sa jur ca Ștefan rămase cu gura deschisă. Mi-am șters fata cu dosul palmei. Dacă cineva s-ar fi permis sa facă asta pana acum probabil ca nu ar mai fi respirat in secunda următoare dar cumva femeia asta reușea sa ma enerveze si sa ma amuze in același timp.
I-am prins brațul cu putere, nu îndeajuns încât sa o rănesc si am început sa merg către usa.
- Lasă-ma, idiotule!
Încerca sa-si elibereze brațul din mâna mea dar am tras-o cu putere spre mine. Se dezechilibra si practic îmi cazu in brațe. Am ridicat-o ca pe un fulg si am pus-o pe umărul meu.
- Adu mașina! Am țipat la Ștefan.
- Nu merg nicăieri! Lasă-ma in pace!
Pumnii ei se loveau de spatele meu cu putere in timp ce picioarele ii zburau la propriu încercând sa ma loveasca.
- Lasă-ma!
- Îți place sa te joci cu focul, nu? Hai sa vezi cum e sa te arzi singura!
- Da-ma jos! Ajutoooor!
- Oh, mai taci! Uite ma câte fițe are ea! Sa ma scuipe pe mine când nu vreau decât sa o protejez. Îți arat eu acum ce înseamnă sa fi garanție pentru Sicilian!
Ștefan parca duba in fata casei si cobora deschizând ușa. I-am evitat cu greu loviturile de coate si picioare in timp ce o băgam cu forța in duba.
După ce am închis usa dubei m-am întors către Ștefan.
- Du-o tu la depozit! Sa nu o scoți din duba pana nu ajung.
- Ești sigur? Ma Întreba el cu dezaprobare.
- Nu are ce sa vadă. E curat acolo momentan.
- Atunci de ce o duci?
Avea grija de ea, mai mult de cât ii cerusem sa facă. I-am aruncat o privire curioasa. Începuse sa nutrească ceva pentru ea? Era posibile, e o femeie frumoasa si probabil ca destul de dulce cu Ștefan. Dar el se aștepta deja ca ea sa încerce sa-l vrăjească. Nu era fraier, plus ca nu-mi place deloc ideea ca el ar putea sa o placa.
- Te deranjează asta?
Se uita la mine de parca îl ataca întrebarea mea.
- Evident ca nu! Știu ca nu ai intenții rele, doar întrebam.
- O sa vezi acolo atunci!
Înclina din cap fără sa mai zică ceva apoi se urca la volan si porni motorul in ciuda țipetelor fetei.