Citisem o grămadă de cărţi despre asta. Chiar şi câteva studii, nu exista un moment anume, un declanşator care să îţi sune în cap şi să se aprindă luminiţe roşii.
EŞTI ÎNDRĂGOSTITĂ!
Mi-ar fi fost de folos, însă eram destul de sigură că puteam să îmi dau seama de asta şi fără semnale, şi nu era de vină faptul că tocmai mă oferisem lui în totalitate, că îi dădusem ceva ce nu mai puteam să iau vreodată înapoi. Mă ajutase şi asta să îmi dau seama de ceva, însă acele sentimente existau mai demult, probabil de dinainte de luni seara, când începuse totul.
Atracţia şi fascinaţia pentru Cain fuseseră un foc mocnit pe care îl ţinusem bine sub control şi îl camuflasem cu furie, dar îndată ce apăruse în viaţa mea, fusese nevoie de o singură scânteie şi izbucnise un adevărat incendiu.
Să îl cunosc, să îmi dau seama cum era cu adevărat, ce fel de om era, ce fel de iubit, nu făcuse decât să agite vâlvătaia şi mai tare.
Aşa că aici eram, eu conştientizând că mă îndrăgostisem, în timp ce el se gândea probabil cum să ne ascundem mai bine în perioada ce va urma.
Apa rece m-a făcut să ies din gândurile mele profunde despre dragoste ascunsă.
Cain a chicotit şi a deschis imediat uşa, m-a tras afară când am început să chiţăi şocată.
— De ce e aşa rece dintr-o dată?
Râzând, mi-a întins un prosop.
— Suntem în mlaştină, iubito, aici condiţiile bune sunt limitate. E un boiler pe care tocmai l-am golit.
Am aprobat din cap, încercând să nu mă gândesc la ce ar spune mama sau sora lui dacă... oh, Doamne!
Am făcut ochii cât cepele şi l-am prins de braţ.
— Dacă s-au întors mama şi sora ta?
M-a privit amuzat şi a ridicat dintr-o sprânceană.
Dumnezeule, ţipasem şi cine ştie ce mai făcusem acolo, aveam să intru în pământ dacă ele se întorseseră acasă.
Citindu-mi groaza din privire, Cain a luat un prosop şi l-a înfăşurat în jurul şoldurilor, a scos capul pe uşă înainte să îl pot opri, eu m-am asigurat că aveam sânii bine acoperiţi, de parcă asta era problema.
S-a întors în câteva secunde.
— Nu sunt aici. Probabil au plecat la cumpărături.
Chiar dacă o spusese pentru liniştea mea, părea şi el uşurat de asta. M-am oprit la timp din a-l întreba dacă obişnuia să aducă fete aici în mod regulat, nu mă privea pe mine ce făcuse înainte. Poate fusese prima dată pentru mine, dar nu era nici pe departe prima dată pentru el.
Amintindu-mi ce se întâmplase cu adevărat, am întors capul şi am privit acea cabină ce părea atât de banală acum, dar cu câteva minute în urmă se simţise precum paradisul.
Cain a venit lângă mine şi m-a tras în braţele lui.
— Spune-mi că nu regreţi... a şoptit şi am întors repede capul, teama de pe chipul lui era şocantă. I-am atins gâtul cu vârful degetelor.
— Regret un singur lucru: că am aşteptat atât de mult să fim împreună. M-am întins spre el şi i-am şoptit pe buze. Sunt fericită, Cain. Tu mă faci mai fericită decât am fost vreodată.
I-am simţit uşurarea aşternându-se între noi şi m-a cuprins în braţe, sărutul a fost blând, dulce, înnebunitor. Ştiam ce simţeam, dar nu era încă momentul să i-o spun. Cunoscându-l pe Cain, avea să îl sperie asta.
— E ciudat că am făcut sex după ce te-am văzut ucigând un monstru şi apoi am găsit cadavrul celui care, teoretic, ne-a adus împreună?
Cain s-a uitat la mine cu ochii mari, apoi a izbucnit în râs.
— Ciudat e puţin spus.
A râs şi eu.
— Aş spune că a fost un impuls de eliberare, că am cedat pentru că eram nervos şi nu ţi-am mai putut rezista, dar nu e aşa. A spus, trecându-şi degetele printre firele mele de păr. Voiam asta de prea mult timp, cu sau fără nervi.
Am zâmbit şi m-am ridicat pe vârfuri să îl sărut. Geamătul lui m-a luat prins surprindere, m-a prins de fund când am încercat să mă trag înapoi.
— Te doare? a respirat pe buzele mele. Am clătinat din cap, deşi nici nu mă gândisem la asta.
M-am trezit iar în braţele lui, s-a întors şi a deschis uşa, apoi am ieşit din baie.
— De ce m-ai întrebat asta?
A mers pe holul pe care nu mai fusesem până acum şi apoi a intrat într-o altă cameră.
A rânjit pe buzele mele.
— După atâta timp, crezi că o să mă satur de tine aşa de repede?
Am început să râd atunci când m-a azvârlit pe un pat, am suspinat şocată când am văzut unde mă aflam. A tras prosopul de pe mine.
— Ce... am apucat să spun înainte ca el să îmi astupe gura cu a lui, s-a întins peste mine şi între picioarele mele, am apucat doar să îl văd rupând ambalajul unui prezervativ cu dinţii înainte ca toată lumea mea să explodeze din nou.
M-a trezit un sunet ce îmi era extrem de cunoscut. Chiar dacă foarte silenţios, mintea mea tot l-a interceptat imediat.
Tastatul.
Am deschis ochii şi mi-am dat seama că eram întinsă pe burtă, tolănită într-un pat necunoscut, cearşaful mototolit de sub nasul meu mirosea vag a detergent de rufe, dar mai mult a tutun. Era un miros masculin ce mi-a adus aminte că fix în teritoriul unui mascul eram.
Fără să mă mişc, am analizat încăperea, l-am găsit pe Cain aşezat la un birou.
Birou... era foarte banal spus, eu aveam birou, Cain avea un bord de navă extraterestră. La bază era un monitor curbat lung cât tot biroul, iar deasupra lor erau aşezate alte trei monitoare normale. De parcă nu era suficient, în stânga lui mai avea şi un laptop, iar deasupra, aproape de tavan, un televizor ce avea, probabil, peste 160 de centimetri. Peste tot erau cabluri, sub birou se vedeau alte dispozitive pe care nu eram capabilă să le numesc. În toată nebunia aia, avea o singură tastatură ridicol de mică, sunetul ei mă trezise. Cain tasta cu o rapiditate impresionantă, iar creierul meu a făcut un mic scurtcircuit când m-am uitat pe acele ecrane, pentru că nu am înţeles nimic. Era rânduri peste rânduri de coduri, nimic din ce aş fi fost vreodată capabilă să înţeleg în viaţa asta.
De parcă asta nu era suficient, toată camera lui era parcă din altă lume, nu mai eram sigură că ne aflam în aceeaşi căsuţă din mlaştină. În faţa ferestrei era trasă o draperie neagră şi suficient de groasă să acopere orice fascicul de lumină, lumina solară, pentru că în interior era o explozie de culoare.
Benzi led erau lipite peste tot, dar mai ales pe tavan şi la colţurile fiecărui perete. Culoarea se schimba la câteva secunde, văzusem asta şi mai devreme, dar Cain şi abilităţile lui erotice îmi îmi furaseră concentrarea.
O briză rece minunată venea spre mine de la un aparat de aer condiţionat ce părea asemănător cu cel pe care îl avea şi în sufragerie. Habar nu aveam când adormisem, probabil imediat ce îmi dădusem din nou drumul. Simţeam o pulsaţie fierbinte între picioare, o presiune nouă, dar nu atât de dureroasă pe cât aş fi crezut că va fi, deşi usturimea fusese mai profundă a doua oară.
Pe unul dintre monitoarele de sus a apărut o imagine a mlaştinii. Oare mă şoca că el avea cameră de supraveghere acolo?
Înainte să îl distrag, mi-am permis să îl analizez încă o dată. Era întors, dar nu complet cu spatele la mine, îi vedeam profilul perfect, trăsăturile lui superbe în acea lumină. Avea doar o pereche de boxeri pe el. Tot corpul lui era o ispită spre necurat, îmi întuneca minţile şi raţiunea. Abdomenul lui... mi-am strâns pumnii pe cearşaf, pentru că voiam să mă întind pe el ca o pisică, să mă răsfăţ pe muşchii ăia şi sub atingerile lui, să... fir-ar să fie, abia făcusem sex pentru prima dată şi deja devenisem o perversă. Cain era de vină, nu aveam să îmi asum asta de una singură.
Când mi-am terminat analiza, mi-am permis să mă întind încet. Eram complet dezbrăcată, dar nu mă şoca asta nici măcar puţin, privirea aia s-a întors imediat spre mine.
Un zâmbet i-a jucat în colţul gurii în timp ce m-am ridicat în şezut şi mi-am întins braţele deasupra capului, complet inocentă, voiam doar să îmi întind muşchii după somn.
— Oh, Doamne! a gemut, ochii lui erau direct pe sânii mei, nu aveam să menţionez că o făcusem intenţionat.
I-am zâmbit delicat şi m-am ridicat din pat, pe jos era parchet, se simţea rece sub tălpile mele.
Instinctiv am tras cearşaful după mine şi mi l-am înfăşurat în jurul corpului, Cain s-a tras cu scaunul mai în spate când am ajuns lângă el.
Arăta ca un zeu păgân al secolului 21, ca şi cum fusese reincarnat şi stătea acum în faţa mea, cu mintea plină de răutăţi perverse. Luminile alea se jucau pe corpul lui, pe liniile musculaturii, iar mie începea să îmi plouă în gură.
S-a întins şi m-a prins de mână, m-a tras spre el, fără să se ridice de pe scaun.
— Scapă de ăsta, a rostit uşor, prinzând cearşaful între două degete. I-am dat drumul de pe mine, fără să mă opun în vreun fel. Atunci când a ajuns la picioarele mele, respiraţia lui Cain s-a schimbat, privirea lui s-a schimbat, aerul din jur a devenit dintr-o dată mai fierbinte.
Mi-am muşcat buza în timp ce el m-a prins de şolduri şi m-a tras spre el, am fost nevoită să îmi desfac picioarele, iar Cain m-a urcat în poala sa. Pieptul meu s-a lipit de pieptul lui, i-am simţit mădularul întărindu-se şi împingându-se în acel loc ce nu se calmase nici acum. Am suspinat atunci când m-a ridicat uşor, iar unul dintre sânii mei a ajuns la buzele lui.
Da, era clar ce zonă a corpului meu îi plăcea cel mai mult. Acum îmi aminteam că adormisem cu el făcând exact asta. Am închis ochii şi mi-am dat capul pe spate, fundul mi s-a presat în marginea biroului, apoi Cain l-a cuprins în palme. Ce făcea cu limba aia, cu buzele, mai avea puţin şi devenea otrăvitor pentru minţile mele. Buzele lui mi-au strâns cu ferocitate sânul, s-a jucat cu limba în jurul sfârcului meu, era cât pe ce să scot un geamăt înainte să aud un plânset de bebeluş.
Mi-a fugit toată excitarea din cap într-o secundă şi s-a ascuns sub pat. Am prins părul lui Cain şi l-am tras de pe sânii mei.
— Sunt acasă? am şuşotit cu ochii mari.
— Mm-hm, a fost tot ce a spus, apoi s-a întins să îmi muşte buzele. A început să râdă când am vrut să cobor din braţele lui.
— Nu o să intre peste noi şi au venit după ce tu ai adormit, dacă la asta te gândeşti.
Mi-am trecut mâna prin părul ce încă era umed şi am expirat lung. Nu ştiam cum să gestionez asta, eram aici, în camera lui, mama şi sora lui erau în casă. Poate că nu auziseră nimic, dar oare nu ştiau deja ce se întâmplase?
Mi-am scuturat capul, fix asta mă interesa pe mine acum.
Cain s-a liniştit, dar nu mi-a dat drumul din braţe. Am întors capul spre acele monitoare, erau mai multe imagini cu mlaştina acum.
— Încep să înţeleg tot mai bine acel "sunt un hacker, iubito".
A chicotit cu buzele pe gâtul meu. Drace, cum putea să fie aşa dulce şi sexy în acelaşi timp?
— Păzeşti mlaştina?
— Nu, m-am conectat la toate camerele de supraveghere de prin zonă, verific înregistrările din ultimele două zile.
M-am întors spre el.
— Încerci să îl găseşti pe cel care l-a aruncat pe Carl?
A aprobat din cap, mi-am amintit brusc de asta şi de faptul că aveam o viaţa reală în afara acestei căsuţe. Ultimele ore avuseseră efect halucinogen asupra mea, puteam să jur că eram drogată cu Cain. Uitasem absolut tot şi mă abandonasem în braţele lui şi în... alte părţi ale corpului său, la fel de impresionante.
— Vreun rezultat? am întrebat, încercând să îmi distrag atenţia de la filmele porno din capul meu.
— Nu, nici nu mă aşteptam să fie, dar mi-am încercat norocul. Cred că va trebui să încep să pun mai multe camere ascunse pe aici, începe să devină al dracului de enervant cum toţi criminalii se descotorosesc de cadavre aici.
— Bănuiesc că e cel mai bun loc să faci pe cineva să dispară.
— Nici nu ai idee. A oftat Cain, apoi s-a întins să tasteze ceva şi imaginile cu mlaştina au dispărut, au rămas acele coduri pe care nu avea niciun rost să încerc să le înţeleg.
Pe unul dintre ele a apărut dintr-o dată o imagine, ca şi cum ar fi fost o notificare de mesaj, dar arăta mai bizar. Deasupra scria Anonymous, iar sub text era o mască ce mi se părea dubios de cunoscută.
Cain s-a întins imediat spre o tabletă şi a închis acel monitor, prea târziu însă, imaginea acelei măşti mi-a readus amintirea imediat.
— Faci parte din Anonymous? nu m-am putut abţine să nu îl întreb, mi s-a părut ca maxilarul i s-a încordat puţin.
— Nu chiar, nu particip la protestele în public, dar îmi place să ajut uneori din spatele monitorului.
Ştiind ce însemna asta, admiraţia mea pentru Cain Brox a crescut peste măsură. Anonymous erau un grup secret, din ce îmi aminteam, erau denumiţi hackeri în mod greşit, erau de cealaltă parte a baricadei, justiţiarii care îi eliminau pe adevăraţi răufăcătorii ai internetului.
Cain părea stresat, îmi dădeam seama că nimeni nu mai ştia asta despre el. Mi-am pus mâna pe obrazul lui.
— Ştii că secretul tău e în siguranţă cu mine.
M-a privit şi a zâmbit uşor.
— Nu e vorba de asta, doar ca... a oftat, mi-aş dori să am mai mult timp să mă ocup de asta. E o activitate care necesită mai mult decât mi-am imaginat şi mi-a fost al dracului de greu să intru.
I-am masat ceafa cu vârful degetelor.
— Nu ştiu exact cum funcţionează, îmi amintesc articolele pe care le-am citit despre asta, deci pe ce te axezi tu, mai exact?
Eram într-o poziţie a naibii de nepotrivită pentru discuţia asta, să nu mai spun că eu eram dezbrăcată, dar Cain nu părea deranjat de asta.
— Anonymous nu e un grup de hackeri, membri importanţi acţionează pe alte fronturi, dar sunt mulţi ca mine, în spate, care curăţă.
Am ridicat o sprânceană.
— Curăță?
— Exact, a zâmbit el. Curăţă mizeria de pe internet. Majoritatea ne axăm pe câte un segment, eu vânez pornografia infantilă.
Nu mi-am putut abţine reacţia, ochii mei s-au mărit.
— Am pierdut demult numărul site-urilor pe care le-am distrus, dar încă sunt prea multe. Apar sute în fiecare zi. Uneori e... chinuitor. Să fac asta fără să rămân marcat, pentru că văd lucruri. Oricât încerc să mă feresc de imagini, uneori e imposibil şi când văd acei copii, câteodată atât de mici... să distrug site-urile nu e nici pe departe suficient. Câteodată devine personal, vreau să îi găsesc pe nenorociţii ăia şi să îi omor cu mâinile mele.
Deci asta făcea Cain atunci când nu era în mlaştină, când nu muncea pentru familia lui. Muncea pentru copiii pe care nu îi cunoscuse niciodată şi care nu aveau să îl cunoască pe el. Nu îndrăzneam să îl întreb, dar eram destul de sigură că nu obţinea niciun fel de profit din asta, o făcea pentru că voia, pentru că putea. Nu existau prea mulţi oamenii ca el în lume, cu inteligenţa lui. Şi cei care o aveau, o foloseau în scopuri malefice. Cu mintea lui, Cain ar fi putut să spargă conturi bancare, să fure identităţi, să facă bani fără să se străduiască prea tare, dar el făcea asta.
Dacă nu mi-aş fi dat seama mai devreme că îl iubeam, aş fi făcut-o acum.
Nu m-am putut abţine şi l-am strâns în braţe, el a chicotit în părul meu.
— Serios că nu mă plâng când sânii tăi se strivesc aşa de mine, dar încerc să îmi dau seama de ce o faci acum.
— Pentru că eşti minunat.
Nu a avut nicio reacţie, degetele lui au trecut prin părul mau.
— Nu sunt, Rose. Asta nu mă face nici pe departe minunat.
M-am tras înapoi să îl privesc.
— Nu ai nicio şansă să îmi schimbi părerea. A zâmbit amar şi m-a tras spre el pentru un sărut tandru. Degetele mele au ajuns pe umărul lui, pe braţ, încă avea zgârieturi serioase după lupta cu aligatorul, dar nu le bandajase. Cel puţin nu mai sângerau.
— Pot să te întreb ceva? mi-am muşcat buza, privind în jos.
— Tocmai mi-ai aflat cel mai mare secret, poţi să mă întrebi ce vrei.
I-am atins tatuajul cu vârful degetelor.
— De ce ţi-ai tatuat asta? mai mult am şoptit, îndrăznind să îl privesc. El nu a spus nimic, aşa că am continuat.
— E blestemul lui Cain, după ce l-a ucis pe Abel, dacă îmi amintesc bine.
El a aprobat din cap.
— Nu îmi pui întrebarea potrivită.
L-am privit îngrozitor de curioasă.
— De ce m-a numit mama aşa.
Asta chiar voiam să ştiu, dar nu îndrăznisem să întreb, el mi-a citit curiozitatea din ochi.
— Toată lumea ştie doar asta: Cain e primul criminal al lumii, nenorocitul care şi-a ucis fratele. S-a întrebat vreodată cineva de ce a făcut-o? În ce circumstanţe? Dacă nu cumva fusese, de fapt o luptă, iar Cain a fost doar mai puternic.
Nu am scos un sunet.
— Sunt multe teorii, unele dintre ele despre faptul că Abel era fiul lui Adam şi Cain al diavolului, dar numele meu nu are legătură cu asta. În ochii mamei, eu sunt Cain, iar Abel e oraşul ăsta.
Am făcut ochii şi mai mari atunci când am început să fac conexiunile.
— Deoarece cajunii sunt mereu găsiţi vinovaţi pentru orice, sunt consideraţi rai şi periculoşi, iar ceilalţi sunt mereu victimele nevinovate.
Cain a zâmbit la ipoteza mea.
— Exact. Mama a ştiut ce o să mă aştepte, mi-a dat numele primului criminal al omenirii, dar pentru ea, Cain este simbolul puterii, al furiei. Mama nu m-a vrut niciodată slab, bun, pentru că ştia ce aveam să primesc. Să fiu eu criminalul care îşi ucide duşmanul, atâta timp cât nu mă ucide el pe mine.
Am încercat să îmi menţin lacrimile în fundul ochilor, pentru că ameninţau să iasă şi să strice tot. Nu voiam să îmi imaginez gândurile lui Camille, ce simţise ea când îl născuse pe Cain, cum ştiuse încă de la început că era predestinat să ducă o luptă continuă cu oamenii în jurul cărora vă creşte.
Voiam brusc să urlu în gura mare, să blestem oraşul ăsta, ura care dăinuia aici de prea mulţi ani.
— Sunt de acord cu ea, am şoptit.
Viaţa probabil nu fusese uşoară nici pentru Aanya în copilărie, era şi mai grea acum, dar îşi găsea puterea să zâmbească şi să fie fericită, toate pentru Lizy. Înţelegeam tot mai mult sacrificiul lui Cain, de ce făcuse asta pentru familia lui, dar tot era îngrozitor de incorect pentru el, mai ales privind camera asta, care era ticsită doar cu computere şi cărţi, erau teancuri de cărţi pe lângă pereţi, nici nu se obosise să aducă o bibliotecă, erau puse una peste cealaltă până la tavan. Începeam să mă gândesc dacă nu cumva Cain învăţa singur, acasă, probabil noaptea, când avea timp. Renunţase la liceu, dar era clar că nu renunţase la educaţie şi începea să îmi fie destul de clar că era, de departe, cel mai inteligent om din oraşul ăsta.
— Toate sunt despre programare? am arătat cu capul spre maldărul de cărţi, erau pe puţin trei sute.
Cain şi-a clătinat capul.
— Majoritatea. Te las să te uiţi de data asta, dacă vrei. A zâmbit, aducându-mi aminte de luni seara, când se încruntase la mine pentru că îi găsisem cartea pe canapea. Înainte să apuc să merg spre cărţi, palmele lui mi-au masat fesele.
— Sau poţi să stai aici, să primeşti ceva mai interesant. Buzele lui afurisite mi-au ajuns pe gât, m-a sărutat şi mi-a strâns fundul, iar eu mi-am pierdut repede concentrarea. Altădată, m-am gândit amuzată. O să studiez cărţile alea altădată, o să aleg altă zi în care să mă simt proastă, pentru că sigur nu o să înţeleg nimic din ce scrie în ele.
— Ai fost tu tot timpul, nu-i aşa? am şoptit în timp ce buzele lui se plimbau pe gâtul meu şi degetele făceau lucruri şi mai excitante.
— Hm?
— Proiectul de la informatică?
A chicotit pe gâtul meu.
— Abia acum ţi-ai dat seama de asta?
Mi-am trecut degetele prin părul lui.
— Probabil am ştiut imediat, dar mi-a fost frică să recunosc că tu m-ai ajuta. Am preferat să dau vina pe vreun înger păzitor.
A chicotit iar şi mi-a cuprins lobul urechii între dinţi, era greu să rămân lucidă atunci când degetele i-au ajuns mai în faţă şi a scos un sunet răguşit şi apreciativ.
— Şi Max?
— Oh, aia mi-a făcut mare plăcere.
Am izbucnit în râs.
— De atunci abia îndrăzneşte să se mai uite la mine.
— Nu am fost blând cu el. Eram turbat de nervi după ce am aflat că te îndesase forţat în vestiar. Are noroc că nu l-am făcut cină pentru Gorgos.
Am chicotit pe scobitura fierbinte a gâtului său, faptul că el mă apărase acum mi se părea firesc, nu mai găseam nimic şocant în asta.
— Şi toate bârfele despre mine? Îmi amintesc că au încetat brusc, dar nu am ştiut niciodată de ce. Ai avut o implicare şi în asta?
S-a tras înapoi să se uite la mine, era serios acum, şi-a trecut degetele printre şuviţele mele de păr.
— Mă simţeam în ultimul hal de vinovat pentru ce îţi făcusem în ziua aia nenorocită în faţa tuturor. Mama ta reuşise să scoată ce era mai rău din mine. A fost suficient să îi pun la punct pe câţiva, apoi restul au înţeles mesajul. Îmi pare rău pentru ce ţi-am spus atunci, iubito. Ştiu cât te-au durut cuvintele alea, aş da orice să pot să le iau înapoi. Mi-ar fi plăcut să fim prieteni, să te cunosc mai bine, să mi se permită măcar să stau în preajma ta, dar ce s-a întâmplat nu a fost vina ta.
Mi-am strâns buzele ca să nu dau voie lacrimilor să iasă, i-am mângâiat obrajii ce înţepau uşor.
— Îmi pare rău pentru ce ţi-a făcut mama mea. Pentru ce ţi-a spus. Niciodată nu i-a plăcut pe cajuni, dar mereu mi-a dat impresia că a avut ceva special cu tine, de parcă a presimţit că tu o să îmi atragi cel mai tare atenţia.
Cain a chicotit amar.
— Aş merge mai degrabă pe faptul că sunt fiul singurei practicante reale de voodoo de pe aici. Mulţi au făcut şi fac asta, dar din ce am înţeles... mama s-a priceput destul de bine.
I-a apărut o încruntătură pe frunte. Ruth îmi spusese că renunţase după ce îl născuse pe Cain, aşa că el nu cunoscuse latura asta a mamei lui şi nici nu voiam să pun întrebări. Era destul de greu să mi-o imaginez ca pe o vrăjitoare – într-un fel – având în vedere stadiul în care era acum.
— Cred că tata a fost pedeapsa ei pentru asta. A continuat Cain, privind în jos, începea să se încordeze din cauza amintirilor. S-a uitat apoi la mine, dându-şi seama că eram foarte curioasă, dar nu îndrăzneam să îl întreb.
— Nu a fost mereu aşa nenorocit şi beţiv, iar ea a fost superbă cândva. E aşa ironic că s-a căsătorit cu un american tocmai din dorinţa de a pleca de aici, de a scăpa de mlaştină, şi a sfârşit mai rău decât dacă ar fi ales cel mai rău cajun dintre toţi. A început să bea de dinainte să mă nasc eu. A...
Şi-a strâns buzele, apoi mâinile lui mi-au strâns coapsele şi chipul i-a devenit întunecat.
— A forţat-o atunci când a rămas însărcinată cu mine. Voia să plece, voia să o ia pe Aanya şi să îl părăsească. A violat-o şi a ţinut-o prizonieră în casă, ca nu cumva să ia ceva care să oprească sarcina. I-ar fi fost mult mai greu să plece aşa, fără bani, cu un copil mic şi încă unul în burtă.
Privirea lui s-a ridicat spre mine.
— Cam aşa am venit eu pe lume, am fost ancora ce a prins-o definitiv pe mama aici. Ar fi putut să scape de mine prin alte mijloace, se pricepea la asta, dar nu a făcut-o. Până m-am născut eu şi am crescut suficient cât să poată încerca iar să plece, era prea târziu, nenorocitul avusese grijă să nu îi mai lase niciun ban.
Nu ştiam cum să reacţionez, inima mă înţepa îngrozitor şi mă abţineam să nu plâng. Ştiam că el nu ar fi vrut asta, dar era atât de greu. I-am cuprins obrajii în palmele mele.
— Şi ştii care e partea cea mai nenorocită? a ridicat privirea şi a scrâşnit din dinţi.
— Că ar fi putut să scape chiar şi aici. Michael i-a cerut de atâtea ori să se mute la el, omul ăla a fost un tată pentru noi mult mai mult decât nenorocitul cu care s-a căsătorit mama, dar nu a vrut să o facă. I-a fost frică.
Am înţeles imediat motivele.
— S-ar fi ucis între ei. Tatăl tău nu ar fi acceptat niciodată asta, mama ta nu a vrut să îl bage pe Michael în mizeria ei.
Cain şi-a încleştat maxilarul.
— Dar ne-a lăsat pe noi în mizeria asta. Poate ar fi plecat, ar fi fugit împreună, ar fi scăpat de beţivul ăla dacă ar fi vrut, dar a rămas lângă el.
— Michael o...
— Iubeşte pe mama? m-a completat el când eu nu am putut. Am aprobat din cap.
— Nu ştiu, poate a făcut-o cândva, poate din cauza asta nu s-a însurat niciodată, nu am idee şi niciodată nu vrea să vorbească despre asta. Nu o dată mi-am dorit să fiu fiul lui, povestea aia nenorocită să nu fie aşa, să fi existat o aventură între ei, să fi fost orice altceva, dar semăn prea mult cu nenorocitul ăla ca să am speranţe că sunt fiul lui Michael.
Am înghiţit uşor şi i-am mângâiat şuviţele întunecate, văzusem şi eu asta, Cain era versiunea tatălui său cu o piele mai închisă şi părul mai negru. Mi-am lipit fruntea de a lui.
Cain a închis ochii.
— Nu am spus asta nimănui până acum. Nimeni în afară de familia mea nu știe asta.
Am încercat să fac față acelui moment, imensității lui. Îmi oferise cel mai adânc secret al lui și îl simțeam ca pe o greutate și o ușurare în același timp. Cain avea încredere în mine să îmi spună ceva ce ascunsese chiar și de prietenii lui.
— Greşelile lor nu sunt ale tale. Viaţa ta nu le aparţine lor, indiferent care au fost circumstanţele în care te-au adus pe lume.
Cain mi-a mângâiat obrazul.
— Presupun că nici tu nu ai venit în circumstanţe mai fericite.
M-a bufnit râsul.
— Sunt foarte sigură că mama ta nu şi-a blestemat zilele aşa cum şi le-a blestemat a mea când a aflat că e însărcinată cu mine.
Cain s-a încruntat.
— Nu mi-a spus niciodată adevărul, dar cred că a ascuns sarcina şi a încercat să scape singură de mine, apoi a fost prea târziu şi nu a avut decât să îl lege pe tata la problema ei.
Am încercat să nu îmi las durerea să iasă la suprafaţă, nu acum. Era suficientă a lui.
— Niciodată nu am văzut doi oameni care să se urască mai mult. Tata a încercat şi încă mai încearcă uneori, probabil de dragul meu, dar ea este imposibilă. Căsnicia lor este definiţia eşecului, am înţeles cum arată iubirea abia pe la paisprezece ani, când am început să citesc cărţi.
Cain şi-a pus două degete sub bărbie şi m-a ridicat să mă privească în ochi. Chiar şi în lumina asta slabă, ochii lui erau electrizanţi şi mai frumoși decât orice văzusem vreodată.
— Nici eu nu am habar cum arată iubirea, Rose, dar o să îmi facă plăcere să aflu alături de tine.