Visez prea mult,
Mintea mea e o masinarie scricata,
Ma cred intr-o lume mitica,
Nu accept adevarul si nu vreau sa ma trezesc la realitate,
Realitatea e dureroasa,
Vreau sa continui sa stau aici,
In pustietatea sufletului,
Fumata si facuta scrum,
Sufland peste si ramanand nimicul.
Se aud stropii de ploaie.
Fug repede afara.
Simt picaturile pe corpul meu fierbinte,
Picaturile reci ,
Vor sa ma trezeasca dar, inca visez.
Stau cu ochii inchisi si ma bucur de moment,
Momentul dat de linistea ploii
Si picaturile care cad din ce in ce mai repede.
Ma intind jos pe iarba moale.
Acum fac parte din absolut.
Soarele nu intarzie sa apara si el,
Din cauza lui, la mica noastra reuniune,
Se aduna si curcubeul mirobolant.
Ploaia a incetat sa mai cada.
Pamantul este ud,
Dar nu ma grabesc sa ma ridic,
Ma bucur de frumusetea absolutului,
Si linistea mult cautata in orice poezie.
YOU ARE READING
Culori
Poetry"Culorile" sunt pentru mine cele care imi dau culoare vietii, voi citindu-le sunteti una dintre ele.
