People need poetry

Iadul pe pământ

Lume-i doar un praf de pușcă așteptând sa fie aprins.
Războaie fără țeluri specifice de-atins.
Un prezent apocaliptic și-un viitor neperceput,
Ne fac să credem mereu că jocul l-am pierdut.

Suflete incomplete colectate într-o sferă,
Cu drept redus de exprimare înnecandu-se-n alcool.
Gâtlejul ne este frânt de o teamă efemeră,
Teamă folosită însă cu scopul de control.

Cu inimile frânte si buzele crăpate,
Așteptam firavi, în linie, la intrarea în mormânt.
Fără teamă sau rușine ne-ndreptăm ușor spre moarte,
Căci oamenii urcă în Rai, iar iadul pe pământ.