Viaţă dublă

Cazul i-a o intorsatura neasteptata

Dominik lipsea deja de 4 zile de la munca. Il sunasem deja de vreo 20 de ori dar de fiecare data imi intra casuta vocala. In acea dupa-amiaza m-am hotarat sa merg la el acasa. Usa era larg deschisa. Dominik nu ar lasa-o niciodata deschisa ca sa nu iasa Max (cainele lui).

Max lipsea,la fel si Dominik. Incepeam sa ma gandesc la ce e mai rau. Dintr-o data suna telefonul.

-Alo?Cine e? spun eu.

-Daca vrei sa il mai vezi vreodata in viata pe iubitul tau,vino maine,singura,in Piata Rosie la ora 15:00. Altfel el va muri.

Cine a spus asta se pare ca a crezut ca eu si Dominik suntem impreuna. Asta inseamna ca ne spiona.

A doua zi... Nestiind ce trebuie sa fac sau ce trebuie sa aduc am mers acolo cu mana goala. Un barbat imbracat in negru cu o palarie moderna gri si cu ochelari de soare se apropie de mine si imi spune BGK. Era acelasi cod pe care l-a spus barbatul la telefon.

-Davay(haide in lb. rusa)!

-Unde mergem? Unde mergem?! intreb eu insistent.

Trecem pe langa o tablita pe care se putea citi prin rugina depusa de-a lungul anilor Metrou .

-Ce vreti de la mine?!

Barbatul se intoarce si se uita ciudat,de parca ar vedea prin mine. Ceva nu e in regula. Vreau sa ma intorc si sa fug,dar sunt lovita in cap puternic si lesin.

Dupa o perioada indelungata ma trezesc. Mai multi barbati stau si se uita la mine. Ma ridic de jos si reusesc sa vad printr-o usa deschisa o femeie,iar langa ea pe Dominik legat de un scaun.

-Da-ti drumul! Ce vreti de la mine?! Dominik! Dominik! strig eu.

Dar Dominik nu raspunde.

-Calmeaza-te! spune o femeie in jur de 60 de ani imbracata in negru. Te afli in cladirea Servicilor Secrete Ruse. Acum,spune-ne tot ce sti.

-Despre ce?

-Nu fa pe inocenta! spune femeia pe un ton rastit. Ce sti despre moartea mamei tale si a celorlalte femei? Mai bine spus: Cat sti despre moartea lor?

Acea privire rece m-a facut sa tremur,stiam ce mi-ar fi facut daca i-as fi spus cat de multe am aflat, asa ca i-am spus:

-Nu stiu nimic altceva decat ceea ce am vazut acea zi! Lasa-ti-ne in pace! strig eu.

-Mihail! urla femeia.

MIhail,mana ei dreapta,ne pune,mie si lui Dominik, doua pungi negre pe cap si ne scoate din cladire. In nici 15 minute eram in fata casei. Dominik nu era niciunde. Am inceput sa ma panichez. Ce i-au facut? Daca nu o sa-l mai vad? Nu o sa ii mai pot spune ce simt... Daca...

-Katerina! striga Dominik.

-Dominik! Traiesti?! intreb eu mirata.

-Desigur ca traiesc! incepe el sa rada.

-Prietene meritam o vodka! incep eu sa rad.

Ambii ne gandeam la cele petrecute,dar preferam sa le dam uitari.

-Deci,Katerina,am reusit sa te corup intr-un final!

-Ah,cata dreptate ai! zic eu.

-Katerina,sti cat de mult te...

-Iubirea mea! Cat mi-ai lipsit! In seara asta,tu,eu,la mine,...

-Niciodata Nikolai! incep eu sa rad.

-Ce vroiai sa imi spui Dominik?

-Ce?! Nu stiu,am uitat!

Zicandu-mi astea Dominik se uita in gol si se intreaba: Daca s-a prins?!