Firma Sabin

Inceputuri

Roxana pov

-Am emotii. Cum poti fii asa calma?

-Fiindca stiu de ce sunt capabila, draga mea Roxana. o aud cum spune linistita. In plus, am trecut dea de ce e mai greu. 

-Am senzatia ca te inseli insa. Incep sa cred ca greul abia acum incepe. 

-Trebuie mereu sa fii asa pesimista? Zambeste! Arunca o privire pe geam! Bucura-te de ocazia aceasta primita! Vom lucra la o firma cunoscuta din oras, si tin sa iti amintesc. Nu e o firma medie, sau de calibru mic. E una privata, si am auzit ca platesc bine aici.

-As vrea sa stiu ca totul va fi asa usor cum spui. Nu voi fi linistita decat atunci cand voi avansa.

-Suntem momentan secretare ucenice. Pana la entry mai avem din pacate multe de facut. 

-Sunt mai multe niveluri?

-La inceput, da. Acestea doua. Dupa sunt sigura ca ni se va desemna o persoana careia sa ii fim secretare. Haide, Rox, stii deja asta din filme, ce mai! 

-Sunt emotionata, intelege! 

-Uita-te pe geam si numara ramurile copacilor. Ce spui? Trebuie sa asteptam aici. Ai vazut ce a spus acel domn de la receptie. 

-Pai asteptam deja de ceva timp!

-Du-te la geam. repeta ea cu calm. Si vad cum isi priveste linistita manichiura lipsita de vreun defect. De parca ar inspecta defecte ascunse privirii.

-Nu vezi ce zi frumoasa e?

Ma uit spre cerul innnorat si aproape ca sar in sus cand vad cum o creanga mai subreda e smulsa de vantul puternic si trimisa violent la pamant.

-Afara sta sa ploua.

-E toamna, Roxana.

-Nu am adus o umbrela.

-Am adus eu si pentru tine. Nu plec nicaieri nepregatita. In plus, vmlua taxiul si cand vom pleca.

-Domnisoarele Roxana Patrascu si Nicoleta Tepusu? ingana o voce deloc binevoitoare din usa.

Aproape ca tresar si o vad pe Nicoleta cum se ridica de pe scaun si cum il priveste lung pe barbatul in sacou din prag.

-Da, noi suntem. il anunta zambind si vesela Nicoleta. Ma uit iar pe geam si observ cum ploaia dea rapaie acum in geam.

-Ati vorbit deja cu domnul Alin si cu baiatul de la receptie. Numele meu este Eugen Rares. Si sunt asistentul manager al acestei firme. Unul din ei. vad cum zambeste meticulos. Si cum isi drege glasul. Una din indatoririle mele ca si asistent va fi sa va supraveghez pe voi doua. Si sa va explic in detaliu ce va trebui sa faceti incepand cu acest stagiu.

-Stim deja. Nu trebuie sa ne ocupam in general de corespondenta? 

-Ca secretare ucenice trebuie sa dactilografiati scrisori si alte documente. Preluati de asemenea mesaje si da, intr-devar va ocupati si de corespondenta, cum ai spus deja domnisoara Tepusu?

-Da, Tepusu. Nu Tepes. zambi ea scurt si il vad pe barbatul blond cum zambeste amuzat.

-Trebuie sa fiu atent atunci. ingana el ca apoi sa redevina serios. Mai trebuie sa va ocupati si de corespondenta prin email si posta. Atat trebuie sa faceti deocamdata. Va voi indruma spre birourile voastre, sunt alaturate si de acolo va voi explica pe rand per ansamblu ce ar mai trebuie sa luati in considerare. Sunt deja sigur ca stiti ce va cere fisa postului. Asta e tot ce trebuie sa faceti momentan. 

-Am inteles, vor fi mai multe insa pe parcurs. ma aud ca spun cu voce joasa. Si blondul ma fixa cu o privire lunga.

-Stiti bine ca meseria de secretara nu e una usoara. Cand veti avansa, o sa aveti mai multe responsabilitati de indeplinit. Momentan, va ocupati de corespodenta. Ce limbi straine stiti?