Bună Taticule!

Începe de la început
                                    

- Știu l-am cunoscut astăzi! Un nesimțit!  Cuvintele îmi ies din gură cu atâta patos și ură cum nu am mai văzut.

-Stai un pic ești sigur că vorbim de același David Wilson?

- Da, cel care tocmai a trecut! Mi-a făcut o mie de nervi azi!  Ana face niște ochi mari la mine și nu mă crede.

- David este unul dintre cei mai treabă oameni din firma asta, pardon din clădirea asta. Este profesionist, corect și chiar m-a ajutat de multe ori! Chiar mi-a luat apărarea în fața Marelui Sef, Jack Wilson! Deci nu poți vorbi așa despre el! Mai are un pic și mă bate, dar eu știu ce zic și susțin ceea ce zic : David Wilson este un nesimțit.

- David este bărbatul din benzinărie.  Mă întorc spre ea și spun rece fără a schița vreo emoție pe fața mea. Ana a încremenit. I-am povestit aseară întâmplarea de la benzinărie și știa tot. Ne-am amuzat un pic pe tema asta. Dacă îmi aduc bine aminte și ea l-a făcut nesimțit.

- Și în lift i-ai vărsat cafeaua... Cam nașpa...  Abia vorbește Ana acum când reușește să își facă imaginea de ansamblu asupra evenimentelor.

- Acum înțeleg! Dar mi se pare normal după câte i-ai făcut. Ce ai vrea să te pupe?! Se uita la mine ridicând dintr-o sprinceană.

- Nu o să se întâmple asta nici într-o mie de ani! Dar măcar să nu mă calce în picioare. Îi răspund eu. Ok, are dreptate a fost neplăcut că am vărsat cafeaua , dar a fost un accident.

- Oricum nu mă las călcată în picioare de nimeni sau să facă el ce vrea cu mine. Este exclus așa ceva! Mai mult decât orice sunt o persoană orgolioasă și nu pot lăsa pe cineva să își bată joc de mine.

- Nu ți-a ales rivalul potrivit. Nici el nu se lasă până nu este ca el. Este foarte competitiv.  Mă avertizează Ana.

- Asta este! Ori ne batem ori ne.... batem! Sunt sigură că nu vreau să cedez în războiul asta.

- Altă era continuarea și era o variantă mai bună. Ar fi chiar interesant! În mod normal continuare ar fi una care presupune ca eu și David să fim împreună, dar nu o să se întâmple așa ceva,deși Ana este încântată de ideea că aș putea fi cu șeful ei. Îi dau o palmă ușoară peste mână  să își revină. Nu o să se întâmple asta.

-De ce nu? Este sexy!  Și începe să râdă.

- Culcă-te tu cu el atunci!  Îi răspund pe un ton serios prin care vreau să îmi ascund toate gândurile necurate care le-am avut cu el.

- Eu în fiecare dimineață când plec la muncă, îmi zic în gând că am un șef urât. Doar așa am putut lucra cu el.  Știu că arata foarte bine, dar acum, că mi-am indus ideea că este urât nu îl mai pot vedea sexy. Spune foarte serioasă prietena mea.

- Stai liniștită, are iubită!  Iarăși Ana a încremenit. Stă nemișcata și se uită la mine.

- Ba nu are!  Reușește doar să deschidă gura ca să vorbescă. După câteva secunde reușește să se miște, încet cei drept, dar măcar înaintăm.

- Stai liniștită nici pe mine nu m-a anunțat că are iubită! L-am auzit vorbind cu ea la telefon. Vorbea foarte sexy, nu avea cine altcineva să fie, decât iubita lui .  Analizez amintirile și ajung la aceeași concluzie. Era iubita lui.

- Nu știam! Și cum spuneai? Vorbea sexy? Îi dau un cot și o iau înainte. Fata asta are mintea doar la sex.

A doua zi mă trezesc foarte bine dispusă. Îmi propun să îi mai ofer o șansă domnului și îi prepar o cafea delicioasă.

Cafeaua ta, iubire! Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum