Dawn se ridica de pe pat si pleaca langa oglinda, rotindu-se de cateva ori in fata ei ca sa se asigure ca totul e in regula cu infatisarea ei. Imi pun mainile pe umerii ei si ii zambesc. Dawn isi musca buza, iar muschii ei tremura sub atingerea mea. Fata se intoarce rapid si ma imbratiseaza, punandu-si capul pe pieptul meu. O mangai incet pe par, avand grija sa nu ii stric coafura.

- Mi-e frica. recunoaste ea.

- Stii cum a decurs incoronarea mea? o intreb fara sa ii dau drumul din bratele mele. Mi-am pus singura coroana pe cap, dupa ce fratele tatalui tau m-a transformat cu forta in varcolac si aproape m-a omorat.

- Stiu, mama, imi spui mereu aceasta poveste. zice Dawn.

- Incoronarea ta va fi perfecta, exact asa cum ti-ai imaginat cand erai mica. spun eu blanda. Toti vrajitorii te asteapta. Vei fi o regina minunata!

O bataie in usa ne intrerupe discutia. Dominic intra neinvitat in camera, zambind mandru cand ne vede impreuna. El paseste spre noi, fiind la fel de emotionat ca Dawn.

- Ce fac fetele mele? intreaba Dominic.

- Tata, puteam fi dezbracata! zice Dawn indignata, desi un zambet ii dansa pe buze.

- Ba nu, nu puteai fi, pentru ca ceremonia incepe in cateva minute. zice el arogant.

- Oh, vino aici! exclam eu.

Dominic ne ia pe amandoua in brate si ne strange la pieptul lui. Inimile noastre bateau in sincron, fiecare alimentata de emotii puternice.

- O sa iti ramana machiaj pe camasa. mormai eu cand barbatul ne strange mai tare.

- Ce noroc am ca atentia nu va fi asupra mea! surade Dominic.

- Sa stii ca nu imbunatatesti situatia. murmura Dawn.

- Iti amintesti ce ti-am spus ieri? intreaba Domi. Sa nu eziti sa faci asta!

- Bine, tata. Multumesc. ofteaza fata, de acum increzuta in sine.

- Bine atunci. Eu si mama ta trebuie sa plecam, dar o sa ne intalnim in sala tronului foarte curand.

- Mult noroc! strig eu, apoi sunt trasa de Dominic din camera.

Incepem sa mergem de-a lungul holului, insa peste cateva secunde Dominic mormaie ceva despre faptul ca a urcat scari toata ziua, apoi ma apuca strans de talie si ne teleporteaza in fata usilor mari ale salii tronului. Barbatul da sa paseasca inainte, dar il apuc de sacou si il opresc.

- Ce lucru atat de important i-ai spus lui Dawn ieri? intreb eu curioasa.

- Oh, ca daca cineva o sa o supere in aceasta zi importanta, sa nu ezite sa il omoare. spune el cu nonsalanta.

- Esti nebun. zic eu dupa cateva secunde de pauza.

- Logic. Nu ti-ai dat seama de asta dupa atatia ani de casnicie? surade Dominic.

Il lovesc cu cotul in abdomen, insa el nu pare deranjat de asta. Imi incolacesc mana in a lui, apoi usile din fata noastra sunt deschise cu ajutorul puterilor lui Dominic. Vrajitorii care erau imprastiati prin sala se opresc din a discuta, o tacere asurzitoare luand locul galagiei. Barbatii si femeile se dau in laturi ca sa na faca noua loc sa trecem. Eu si Dominic mergem in fata, vrajitorii facand plecaciuni la vederea noastra. Ii salut pe totii cu o miscare din cap. Coroanele de pe capul nostru stralucesc in bataia razelor de soare, facandu-ne sa aratam ca niste lanterne miscatoare. Zambesc si urc cateva trepte ce duc spre cele trei tronuri. Ma asez pe tronul din dreapta, iar Dominic pe cel din stanga. Intre noi era un alt tron, mai mare, facut special pentru Dawn. In fata lui, pe un piedestal de sticla, statea coroana ei aurie decorata cu pietre pretioase in nuante de gri si albastru.

- Dragii mei aliati! incepe Dominic sa spuna. Ne-am intalnit in aceasta zi frumoasa pentru a sarbatori o noua incoronare, o noua succesoare la tron. Azi, in acest moment, va veti jura loialitatea pentru noua voastra conducatoare. Va incepe o noua era, mai frumoasa si mai buna decat cealalta!

Vrajitorii ii raspund regelui prin a-si duce mana la inima. Sala murmura odata cu ei juraminte de loialitate si ascultare.

- Va rog sa o primiti cu bratele deschise pe noua voastra regina, Dawn Burns! strig eu.

Usile salii sunt din nou deschise, iar in tocul lor apare fiica noastra. Vesmintele ei reflectau lumina ce intra prin geamuri. Fata ei era serioasa, dar blanda in acelasi timp. Nu trebuie sa le lase vrajitorilor impresia ca e usor de manipulat. Dawn merge spre noi pe acelasi drum. Eu si Dominic ne ridicam in picioare, semn ca ii oferim ei pozitia noastra. Dawn zambeste mandra si se opreste la baza treptelor, apoi ingenuncheaza in fata noastra. Incerc din rasputeri sa imi opresc lacrimile care vor sa curga. Vrajitorii din sala par sa nu le poata stapani, pentru ca unele doamne si le sterg discret cu o batista. Dominic ia coroana de pe piedestal si coboara spre Dawn, urmata de mine.

- Domnie lunga si placuta, fata mea. sopteste el.

- Domnie lunga si placuta, Alteta! exclama vrajitorii.

Dominic aseaza coroana pe capul ei. O patura de lumina inconjoara corpul lui Dawn. Scantei negre traverseaza bratele ei, o mica parte din puterea ce salasluieste in ea. Cand Dawn se ridica in picioare si se intoarce cu spatele la noi, vrajitorii cad in genunchi. Simteam noile ei puteri cum calatoresc in valuri prin toata incaperea. Corpul ei devine nemuritor in fata multor pericole, iar maretul titlu este acordat ei. Dominic isi sterge o lacrima din coltul ochiului.

"Nu ai plans cand eu m-am auto-proclamat regina!" ii transmit eu amuzata.

"Eram prea ingrijorat pentru ca aproape am murit, dar jur ca o sa plang pentru tine cand ajungem pe plaja, in vacanta noastra." imi raspunde el.

"Umm... De ce?" intreb confuza.

"O sa fie lacrimi de fericire. Abia astept sa te vad in costumul de baie!"

- Inaltati-va! spune Dawn vrajitorilor. Sunt astazi aici pentru a deveni nu numai conducatoarea voastra, ci pentru a fi persoana de incredere a carui ajutor il veti primi mereu. Sunt aliata voastra, sora voastra si vrajitoarea care va apara pentru totdeauna Dagomondul, alaturi de parintii mei iubiti. Promit ca va vor fi ascultate toate ideile si parerile pentru a face acest oras si lumea supranaturala mai buna. Dar, cel mai important, jur ca nu o sa uit niciodata sa raman o Alpha!

- Sfarsitul cartii -

La naiba, plang! Chiar plang! Adica, ce scriitor nu plange cand termina o carte? Am trecut prin atatea chestii in timp ce scriam aceste doua volume... Le-am scris intr-un an si o luna, un record de scris pentru mine! Era o vreme cand chiar ma gandeam sa renunt la acest volum, pentru ca nu aveam nici o idee despre ce sa scriu. Acum ma bucur ca nu am renuntat, pentru ca am ajuns la un sfarsit atat de frumos! Desi unii dintre voi deja stiu, tind sa mentionez ca acesta este ultimul volum si ca nu va exista o a treia carte. Acesta e sfarsitul! Am vrut sa iau o pauza de la scris pentru ceva timp (dar o sa continui sa scriu la cealalta carte a mea) si nu vreau sa lungesc o poveste. Sunt recunoscatoare pentru toate comentariile voastre pozitive. In momentele mele mai grele cand nu imi placea cum continua acest volum, cititorii m-au linistit mereu cu aceste comentarii in care cer urmatorul capitol si spun ca le place foarte mult cartea. Serios, m-au ajutat foarte mult. Nu imi pot exprima prin cuvinte iubirea pentru voi. Sunteti cei mai minunati cititori de pe intreaga platforma! Uhh... Cred ca deja am cam lungit-o cu acest discurs de final. Pai, aici ne luam ramas bun! Sper sa aveti o vara placuta si sa ramaneti sanatosi! Inca o data, va iubesc pe toti :D

O Alpha II: Frăția Burns Wo Geschichten leben. Entdecke jetzt