Dragoste|Dramă
În viață ai o singură șansă, o singură încercare și o singură luptă acerbă cu destinul, pe care o duci pe întreg parcursul zilelor în care poți păși și respira. Premiul? Fericirea.
Dar ce rost are să visezi, dacă în c...
Oops! Ang larawang ito ay hindi sumusunod sa aming mga alituntunin sa nilalaman. Upang magpatuloy sa pag-publish, subukan itong alisin o mag-upload ng bago.
Izbesc receptorul înapoi la locul său. Nu-mi vine să cred că a răspuns în locul lui Elaine. Ce face Jared cu telefonul ei? Este acasă la ea? De ce l-a primit? A amenințat-o cumva? Oare Elaine i-a spus că sunt aici?
— Hei, ești bine? Rhea își așeză mâna pe umărul meu și realizez cum trebuie să fi arătat scena pentru cei din jurul meu.
— Da, răspund încet.
Privirea lui Rhea îmi dă de înțeles că nu mă crede, dar nu îmi pune alte întrebări. În schimb își înclină capul într-o parte și îmi indică să o urmez pentru adevăratul motiv pentru care suntem aici. Mergem împreună, însă ochii mei nu sunt atenți asupra drumului. Nu văd nimic în jurul meu și privirea mi se întunecă. Nu pot să nu îmi fac griji pentru Elaine, îl știu prea bine pe Jared, îi știu temperamentul și știu cât de extreme pot fi acțiunile lui când este aproape de disperare.
— Nu vreau să te mai văd! scuip cuvintele și lacrimile alunecă pe obrajii mei, fără să le pot controla.
— Vreau doar să vorbim, glasul îi tremură.
Nu știu ce joc vrea să joace cu mine, dar eu m-am săturat. Nu mă pot întoarce mereu la el, sperând de fiecare dată că își va învăța lecția.
— Despre ce? Despre ce ai vrea să vorbim? Despre cum ai lăsat-o singură în gară, ca să vi aici atât de patetic? Știu ce ai făcut, m-a sunat! nu mă pot controla.
Știu că toți vecinii mă pot auzi, dar nici măcar nu mă interesează. Să afle tot. Să afle toată lumea ce fel de om este bărbatul pe care îl iubesc și credeam că mă iubește.
— Știi că nu înseamnă nimic pentru mine, pufnește și sângele începe să fiarbă în interiorul meu.
— Nimic?! Trei luni cât te-ai distrat cu ea nu au însemnat nimic? Ai venit aici pentru că îmi vrei ajutorul, nu pentru că îți regreți acțiunile. Dacă le regretai nu le repetai de suficiente ori cât să o lași însărcinată! strig prea tare și simt cum gâtul mă ustură.
— Putem să îl creștem împreună, sugerează încet.
— Împreună?! Cine mai exact? Noi doi? Căci eu nu vreau să am legătură cu acel copil. Nu eu l-am făcut, nu este responsabilitatea mea. Ce-ar fi să te maturizezi și să o ajuți pe femeia aia care acum te așteaptă în ploaie. La dracu, Jared, a pierdut tot din cauza ta și nici măcar nu vrei să o ajuți?!
Amintirile mi se revarsă în minte și încep să mă enervez. Am nevoie să mă eliberez, dar nici măcar nu știu cum să o fac. De fiecare dată când voiam să mă eliberez mergeam la unul dintre cursurile de dans de la operă, dar dansul pare că îmi este interzis de univers.
