Praf de stele

Ciocnirea

Mase de aer, speranțe și gânduri
Plutesc în derivă, spre cerul înnorat
Două zglobii, fugind dintre rânduri
S-au intersectat

Ciocnindu-se lent, schimbându-și opinii
Cutreieră singuri orizontul îndepărtat
Scăldați în real, sub lumina lunii
Ei se despart 

Revin împreună în aceleași locuri
Pe care agale de mână au umblat
Dar nu mai cred, în iubire, în jocuri
Ceva s-a schimbat 

Momente trecute de vreme și gând
 Aduc în lumină finalul mirat
În care el, stă așteptând,
Dar ea a plecat