Am luat un mic dejun relativ linistit,daca nu pun la socoteala atingerile, care se vroiau intamplatoare,pe mana,pe cot,chiar si pe picior.Eram speriata si infuriata in acelasi timp,iar el zambea la mine cuceritor.Dupa ce am mancat, m-a anuntat ca o sa facem o plimbare prin gradina si ca trebuie sa-mi i-au un sal pentru ca este racoare.Abia asteptam ocazia sa vad imprejurimile si sa imi fac un plan de evadare. Nu se misca nimic in castel fara ca eu sa stiu, l-am imitat fals in gand.Ei bine afla ca eu o sa fac mai mult decat sa ma misc,o sa evadez.Cu acest gand in minte l-am asteptat nerabdatoare pe fotoliul din camera mea.Trecuse deja o jumatate de ceas si el nu mai venea si m-am gandit ca poate a uitat,asta inseamna ca trebuie sa-mi aman planurile de evadare.Deodata,usa s-a trantit de perete si si-a facut aparitia el.Instant inima a incept sa-mi bata cu putere si obrajii mi s-au inrosit.Ce este cu mine? Umerii lui lati blocau orice sansa sa o zbughesc pe usa.Parul lui negru,des si mai ales ochii ciudati il faceau sa para ireal,dar el era real si dupa sclipirea din ochi,plimbarea nu prevestea nimic bun. Purta pantaloni din piele de caprioara,cizme inalte peste genunchi,o camasa din batist si un soi de pelerina groasa,pana in talie,cu o duzina de nasturi.
-Ai terminat cu inspectatul,iubire?
Am rosit jenata de faptul ca m-a prins holbandu-ma la el.
-Sa mergem,a rostit intinzand mana spre mine.
Am pufnit si am inaintat ignorand mana intinsa,dar cand am ajuns in dreptul lui, in ochi i se citea amuzamentul si parca ma indemna sa-l provoc.Ei bine o sa-i dau eu o lectie de nu o sa o poata duce.Simtindu-ma sigura pe mine,mi-am pus bratele in jurul gatului sau si mi-am zbrobit buzele de ale lui.Pentru un moment a inghetat,dar eu m-am retras si am trecut pe langa el lasandu-l sprijinit de usa.Pasul unu este in desfasurare.O sa fie mai usor decat am crezut ca o sa fie.
Trecuse aproape 5 zile de cad comoara lui nu a fost gasita.Incompetentii de fii ai lui nu au reusit sa descopere nimic,iar comandantul sau,William era in aceeasi situatie. Unde se poate ascunde?Unde a ascuns-o el? De 5 zile nu mai sunt eu,de 5 zile nu mai am somn si as da cu toata lumea de pamant,de 5 zile regret ca nu i-am spus mai devreme despre pericolele ce se afla in afara zidurilor castelului.
-Tata,a rostit Miles intrand grabit pe usa,am descoperit o posibila pista.
-Si ce mai cauti aici netrebnicule?a tunat nervos Jari. Du-te si adu-ti sora acasa.
Miles a incuviintat tacit si a plecat din castel in cautarea lui Gavin si a lui William.Se pare ca nemernicul a dus-o pe Nina in Nordul tarii,la un castel aflat pe malul Marii Nordului. Ajuns la grajduri,William inseua caii,iar Gavin linistea animalele agitate.
-I-ai spus tatei,Miles?
-Da,a spus sa mergem si sa ne aducem sora acasa.
-Si cu nemernicul care i-a facut asta ce facem?Il aducem cu noi tatei sau ii facem felul pe loc?
-O sa-l omoram,a rotiti Miles dur
-Asa ma gandeam si eu.
-Lord Miles,Lord Gavin,a vorbit Wiliam,propun sa plecam cat mai repede.O sa avem un drum lung si nu stim ce ne asteapta la capatul lui.Daca vremea nu se schimba putem ajunge in 6 zile in Drachten,o mica asezare in Nord,aproape de granita cu Germania,iar daca vremea tine cu nemernicul acela Lady Nina mai are de asteptat.
Jari privea cum trei siluete ieseau pe poarta castelului si se ruga sa se intoarca 4, avea incredere in fii lui ca o sa isi aduca sora acasa.Spera sa nu fie prea tarziu,iar daca era asa nemernicul acela trebuie sa se pregateasca de razboi.Un razboi din care singurul invingator trebuia sa iasa el si familia lui.
~in imagine Jari Benson~
YOU ARE READING
Ostașul cu ochii suri
Historical Fiction-Toate la timpul lor iubire,toate la timpul lor.Acum o sa plec dar mai tarziu o sa-ti fac o vizita si o sa vorbim mai pe larg. S-a ridicat si dintr-o singura miscare m-a tras si pe mine dupa el.Speriata am incercat sa scap din acele maini puternice...
