Mi alma eres tu

Capitolul 1

     Totul incepe cu scrisoarea primită acasă din New York, fiind acceptată la facultatea de psihologie unde studiază si fratele meu. Am ales această facultatea pentru că vreau să devin cel mai bun psiholog, sa ajut toți copiii care trec prin ce-am trecut si eu când eram mică. Nu am avut deloc o copilărie fericită, tata mereu beat din cauza afacerilor pe care le pierdea isi inneca amarul in băutură, țipete si violență. Toate aceste cuvinte sunt sinonime cu el, ne-a părăsit cand eu aveam 5 ani, acum nu mai știu nimic de el, sincer nici nu vreau sa știu. Cat despre mama, cea mai minunată mamă din lume, a știut întotdeauna sa ma faca sa nu-i simt lipsa, de 3 ani este împreună cu un bărbat, ma bucur foarte mult pentru ea, e din ce in ce mai fericită. Iar fratele meu a fost mereu lângă mine sa mă apere, nu l-am mai văzut de un an, abia aștept sa-l strâng în brațe, imi lipsește foarte mult.
     Uite-mă si făcându-mi bagajul pentru ca maine dimineață am avion spre New York, nu-mi pun cine știe, haine, cărți, poze cu mama. Poate va întrebati de ce nu spun nimic de prietena mea cea mai bună, ei bine nu mai am una de aproape un an. Este vorba de Emily, ne-am cunoscut in clasa a 9-a, ne-am împrietenit repede, făceam toate lucrurile împreună până la început clasei a 12-a când mi-a furat crush-ul. Am fost foarte dezamăgită, niciodată nu m-as fi așteptat la una ca asta din partea ei, de atunci nu mai am incredere in nimeni in afară de familie.
     După ce termin de împachetat, cobor jos, sa mănânc ceva este destul de tarziu si eu n-am mâncat de azi de dimineață. Iau laptele din frigider, cerealele si incep sa mănânc. Termin si urc in cameră pentru a mă culca, maine e o zi lungă.
     Aud ceasul cum sună, il opresc si cu greu ma dau jos din pat ca sa ma duc la baie sa-mi fac rutina de dimineață. Ma uit la ceas si văd ca e ora 8, mama trebuie sa ajungă de la serviciu, este doctor la un spital de copii. Ma îmbrac, pieptan, cobor jos cu bagajul si atunci mama intră pe ușa casei, obosită se vede după atitudinea ei.
-Bună dimineața, mamă!
-Neața, ești pregătită? ma întrebă mama in timp ce imi ia bagajul si l duce lângă ușă ca sa plecăm.
-Destul de pregatita, plină de emoții, sunt foarte bine gândindu-mă ca in sfârsit o sa-l vad pe Kevin. zic eu cu lacrimi în ochi. Mama vine si ma ia in brațe si spunând-mi:
-Hai sa mergem, sa nu întârzii.
     Eu am aprobat din cap si o urmez spre mașină. Ajunse la aeroport, intrăm, imi iau la revedere de la mama, o îmbrățișez cu căldură si ma indrept spre avion, mai am 15 minute de așteptat.
     In avion am adormit puțin, am coborât din avion si ma indrept spre aeroport in căutarea lui Kevin. Ma uit in stânga si in dreapta, nici urmă. Oare unde e? Il zăresc in sfârsit, alerg spre el si-l iau in brațe, strângăndu-l cu toată puterea mea. Ne despărțim din îmbrățișare si-i spun:
-In sfârsit!
-Bun venit, surioară! spune si ma pupă pe obraz. Imi ia bagajul si ne îndreptăm spre ieșire. Ajunși in parcare, ne urcăm in mașină si pornește spre noua mea locuință. După aproape o ora de mers, admirand clădirile uriașe, am ajuns in fața unui bloc destulde mare. Liftul urcă la etajul 5, ușile de deschid, iar eu plină de emoții ies din acesta in spatele lui Kevin. Intrăm in apartament, eu de fericire am alergat spre balcon, ieșind si admirand priveliștea minunată până când imi aud numele:
-Brianna, haide să-ti arăt noua ta cameră.
     Auzind, intru inapoi in apartament si-l urmez. Prima cameră este a lui, cea de a doua este o baie pentru oaspeți, a treia camera este a mea, iar ultima un dormitor pentru oaspeți bineinteles. Întru in cameră, uitându-ma peste tot si admirand fiecare detaliu, este o cameră destul de simplă, un pat dublu, un birou, televizor, un dulap destul de mare cu oglindă, iar in cele din urmă pe un perete sunt toate pozele cu mine i Kevin din copilărie.
-Iti place? ma întrebă.
     Aprob din cap, lacrimile stau sa cadă.
-Deja mi-e dor de mama. As fi vrut sa fie si ea aici cu noi, ca o familie fericită.
     Ma ia in brațe si in același timp ma mângâie.
-Eu o sa ies cu niste prieteni, vrei sa vii?
-Hm, aș vrea din tot sufletul sa-ti cunosc prieteni, dar sunt obosită si am nevoie de un somn lung.
-Ok, nu-i grabă. Noapte bună, ma pupă pe frunte si pleacă.
     Imi pun bagajul pe pat, il deschid, imi iau pijamelele, ma schimb si ma arunc in patul moale.