1.0

2.2K 140 39
                                    

[Data publicării: 24.12.2018]
[Data scrierii: 23.12.2018]

Flashback

Jimin zburda ca o mică căprioară prin apartament, gândindu-se că o mică operațiune de anihilat mizeria ce își făcuse loc în apartamentul celor doi nu ar fi atât de rea, având în vedere că roșcatul avea să vină destul de târziu acasă în acea seară, continuând micul proiect ce il avea cu o școală despre consumul de droguri, cel puțin așa știa el..

Degetele fine i se plimbau pe ceramica cănii, lustruind-o minuțios, chiar inutil. O așează cu grijă în dulap, înghesuind-o slab cu celelalte.

"Chiar trebuie să îi spun să nu mai aducă toate cănile ce se dau cadou de sărbători.." își spune în sine, un oftat amuzat părăsindu-i buzele umflate, un zdrăngănit atrăgându-i atenția. Sprânceana i se ridică instant, analizând ce era în jur, întrebându-se de unde putea oare veni acel sunet mai mult decât deranjant. Ochii i se măresc instant când vede că ușa dulăpiorului ce stătea fixat in faianța bucătăriei mai avea puțin și "dădea la boboci" tot ce se afla in el datorită micii căni ce o adăugase mai devreme. Cu o mișcare perspicate prinde toate obiectele ce  voiau sa scape de acolo, un sunet de ușurare ieșind din gura sa când reușește să le bage pe toate în singuranță la locul lor.

Renunță la ideea de a mai încerca să curețe bucătăria riscând să facă de fapt și mai multă mizerie. Se decide să înceapă mai întâi cu biroul roșcatului pentru a termina mai rapid cu ce era mai greu, putând să se odihnească mai mult la sfârșit. Ajunge în dreptul ușii, apăsând destul de brusc pe clanța acesteia, fiind sigur că e deschisă ca de obicei. O surpriză îl întâmpină însă atunci când acesta nu se deschide, ba chiar parcă încerca să îl alunge de lângă ea. Șatenul nu se dă bătut, indignat de faptul că iubitul său a încuiat ușa.

"Ce ascunzi tu.. mică flacără.." își spune în sinea sa, căutând cheia prin pământul ce se afla în mica plăntuță de lângă ușă. 

"Sigur a închis-o când au venit Jin și Namjoon, nevrând ca distrugătorul Moonie să intre la el în birou." Punctase acesta, un "Aha!" venind din partea sa atunci când găsește în sfârșit ceea ce căuta, mica cheie. 

O introduce atent în broasca ușii, pășind fără griji pe mocheta sângerie a încăperii. Lăsă mica cheie pe suprafața lăcuită a biroului, așezându-se pe scaunul din piele al roșcatului. Avea de gând să înceapă cu sertarele pentru că știa ca acolo își mai pune Jungkook hârtiile nefolositoare. Degetele i se împleticesc pe micul mâner al unui sertar, tragând de el, privind curios înăuntru. O foaie făcută ghem îi atrage atenția, luând-o ca un copil mic ce descoperise o nouă jucărie de acolo. Deschide atent foaia, degetele alunecându-i greoi pe aceasta datorită micilor valuri ce se formaseră pe ea. Aparent era o scrisoare pentru Jungkook, scrisul fiind slab șters, însă încă se putea înțelege din el.

"Bună, domnule Park..

Ah! Cât mă irită să știu că îi porți numele lui.. ci nu pe al meu.. Nu mai rezist.. am nevoie de tine, de dulceața ta. Nu voi accepta ca acel idiot să te aibă iar eu nu.. Asta e deja a treia scrisoare pe care ți-o trimit..  iar tu mi-ai răspuns doar la una spunându-mi să nu mă mai chinui să-ți aflu adresa, cam nepoliticos din partea ta, nu crezi? În fiecare zi umblu ca un disperat pe strada cabinetului tău. Paznicul mi-a spus că nici măcar lucrurile nu îți mai sunt acolo.. de ce mă rănești în halul ăsta..? Știi bine că am nevoie de tine, în toate sensurile, mai ales de acele ore de terapie din toiul nopții.. Însă stai liniștit iubitul meu, nu va rămâne așa, mă voi răzbuna, îți promit. Acel bărbat va dispărea cât mai curând din viața ta, și atunci vom putea petrece toate zilele și nopțile împreună, scumpul meu..

Semnat, Yoongi"

Mâna îi tremura pe mica foaie desfigurată, pupilele zbătându-i-se din cauza șocului avut. Șatenul aruncă hârtia undeva prin cameră, sertarul trântindu-se cu putere. Avea să înceapă furtuna.. iar acum nu te mai puteai ascunde sub acoperișul călduros al unei case, ci trebuia să o înfrunți cu mâinile goale, riscând să fii secerat ca un fir firav de grâu.

End Flashback

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Sper că v-am făcut un Ajun de Crăciun mai frumos, știu că (,) capitolul nu e cine știe ce dar, ca și într-un film, trebuie să fie și părți mai neinteresante care contează și conturează mai bine povestea acestuia.
Chiar simțeam că este timpul să scriu, acum având și laptop la îndemână fiindu-mi mai ușor.
Vă urez un Crăciun fericit, alături de familie.❤

-Andre🌸

𝐀𝐭𝐢𝐧𝐠𝐞-𝐦ă.. || 𝑻𝒂𝒆𝑲𝒐𝒐𝒌Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum