Atractie

Iubirea poarta satin

        Ramurile copacului sunt impodobite cu fasii de satin alb si crem iar in contact cu lumina soarelui lucesc asa de frumos. La umbra acestora se afla masa pe care sunt asezate cateva lucruri pentru ceremonie, dar si certificatul de casatorie pe care l-am semnat aseara. Sunt doamna Woods de aseara, dar astazi este ziua care imi da cele mai mari emotii. Scaunele , desi nu sunt numeroase, sunt asezate in semicerc in fata copacului, iar umbra pastreaza tesatura fina, in care sunt imbracate, racoroasa si curata. Prin mijlocul lor trece o carare din covor alb margnit cu dungi crem. Totul este atat de frumos incat inima mi se strange cand ma gandesc cat de  putine persoane ne vom bucura de asemenea atmosfera. 

        Se pare ca Stephania se pricepe foarte bine, deoarece mi-a aranjat parul intr-un stil foarte leger, dar in acelasi timp elegant si demn de o mireasa . Este o combinatie foarte reusita intre coc si impletitura, nu as pute-o defini sau descrie, dar cert este ca imi place, chiar foarte mult. Fosta mea sefa s-a intrecut pe ea insasi de data asta si ma bucur enorm de mult , normal, eu sunt rezultatul muncii ei.

-Nu te mai misca! Aproape am terminat imi spune ea 

-Nu mai am rabdare! Imi tremura si mainile si eu sunt foarte sigura pe mine, ma stii doar

-Da, dar nu te mariti in fiecare zi

-Acum, draga mea stresata, sa te imbracam in rochia de mireasa. Sa-l aud eu pe sinofatul ala ca nu ii place, zau ca de data asta il las fara mununatiile lui sau.......,si se intoarce spre mine, s-ar putea sa il crut, de dragul tau

-Stephaniaaa! tip eu la ea mai mult de rusine decat de altceva

-Ma lasi, am umblat trei  zile amarate dupa ea si acum ma dor picioarele, dar nu imi spune ca domnul Woods nu este un  rezultatat al unui exemperiment de imperechere a doua fiinte care apatin aceleiasi specii foarte reusit. Pana si eu salivam dupa el in liceu, stii ca nu salivez dupa orisicine si imi afiseaza unul dintre zambetele sale stralucitoare.

- Da, aici ai dreptate, este foartee reusit si radem amandoua. Hai sa ne grabim , au inceput sa vina invitatii

-Acum, acum spune ea si vine spre mine tinand in mana rochia mea de mireasa, sa te imbracam.

        Este cat se poate de simpla, nu mi-am dorit sa fie incarcata cu dantela sau diverse chestii sclipitoare pe ea. Intotdeauna am considerat ca bunul gust se reflecta prin simplitatea lucrului.  Satinul predomina peste tot in jur, chiar si rochia mea este tot din acelasi material. Fara bretele, aceasta are doar un model foarte frumos  in partea de sus a rochiei pornind din dreptul inimei si terminandu-se in talie. Am ales o rochie care sa ma caracterizaze, iar Edward inca nu a vazut-o , ma intreb daca ii va placea sau va crede ca este prea simpla pentru el. Am emotii mari. Bijuteriile lipsesc exceptand perechea de cercei cu perle pe care i-am ales. Stau in fata oglinzii si ma uit la mine, inca nu imi cine sa cred, ma casatoresc. Totul pare atat de frumos si rupt din basmele pe care mi le povestea mama cand eram mica. Parintii mei se afla la celalalt capat al lumii, tocmai in China, banii si dorinta de a deveni mai puernici i-a impins sa se duca acolo si sa ma sustina de departe numai financiar, moral se pare ca a trebuit sa o fac singura. 

Gata cu momentele triste, astazi trebuie sa topai de bucurie, dar sunt sigura ca fosta mea sefa m-ar ucide in chinuri. Aceasta apare in spatele meu purtand o rochie pana la  genunchi de culoare rosie. Ii sta foarte bine.

-Doamne ce frumoasa esti, chiar am facut o treaba foarte buna, trebuie sa ma felicit, acum hai ca mirele astepta deja iar invitatii au sosit toti

-Steph.....sunt multi? o intreb eu in timp ce imi muscam buza din cauza stresului

-Pai, nu chiar, prietenii nostri de la munte, secretara mea, a ta, a lui Edward si unchii mei deci daca stai sa calculezi suntem exact.....9 persoane sau zece , nu mai stiu. Ehhh, cui ii pasa, dar de ce intrebi?