Psihologia Boli

Cele 14 afecțiuni

1. Sindromul Capgras

Persoanele care suferă de sindromul Capgras sunt ferm convinse că cineva apropiat lor a fost înlocuit cu un impostor identic. Acest tip de delir este frecvent în rândul , dar și cei care suferă de demență și epilepsie sau cei care se rănesc la cap îl pot experimenta.

2. Sindromul Fregoli

Sindromul Capgras și sindromul Fregoli sunt tulburări psihice diametral opuse. În cazul celui din urmă, bolnavul este convins că toate persoanele din jurul său sunt de fapt unul și același individ, care are însă abilitatea de a-și schimba aspectul fizic după bunul plac.

3. Sindromul Cotard

Persoana afectată de sindromul Cotard are convingerea delirantă că este moartă sau că nu există. Acești indivizi pot avea impresia că sunt în stare de putrefacție sau că și-au pierdut tot sângele și organele interne.Sindromul Cotard apare adesea în cazul celor care suferă și de alte tulburări psihice, precum psihotică sau schizofrenia.

4. Paramnezia reduplicativă

Această tulburare psihică este caracterizată de credința delirantă că un anumit loc a fost replicat—mai exact, că există simultan două copii identice ale aceluiași loc. De pildă, pacientul poate fi convins că spitalul în care a fost internat este o copie fidelă a unui alt spital care se află altundeva în lume. Acești indivizi pot avea impresia că există lumi paralele.

5. Sindromul mâinii străine

Cei care suferă de această tulburare au convingerea că una dintre mâinile lor nu le aparține și că aceasta poate acționa pe cont propriu. Acești bolnavi pot crede inclusiv că sunt . În general, persoanele afectate de sindromul mâinii străine au experimentat o leziune la nivelul corpului calos, ce conectează cele două emisfere cerebrale.

6. Micropsia sau macropsia

Numit uneori și sindromul Alice în Țara Minunilor, această tulburare neurologică este caracterizată prin perceperea distorsionată a imaginilor, spațiului și timpului. Cel mai grav simptom produs de această tulburare este alterarea modului în care bolnavul își percepe propriul corp.

Persoana afectată poate deveni confuză cu privire la mărimea și forma corpului său, ceea ce produce frică și . Această tulburare psihică este deseori asociată migrenelor, tumorilor cerebrale, consumului de droguri și infecțiilor. Cel mai indicat tratament este odihna.

7. Sindromul Ierusalim

Sindromul Ierusalim este caracterizat prin prezența unor idei obsesive și delir legate de experiența religioasă. Această tulburare se poate declanșa în urma vizitării capitalei Israelului.

Religia pe care bolnavul o urmează nu are importanță atunci când vine vorba de acest sindrom, iar persoanele afectate suferă deja de alte tulburări psihice înainte de a vizita Ierusalimul. Simptomele produse de sindrom dispar la câteva zile după părăsirea orașului.

8. Sindromul Paris

Sindromul Paris a fost observat în rândul cetățenilor japonezi care vizitează capitala Franței. Unii dintre aceștia experimentează căderi nervoase în timpul vizitei, iar tulburarea a fost observată și la japonezii care vizitează alte regiuni ale globului.

Se pare că sindromul Paris este o formă extremă a șocului cultural, ce produce simptome fizice și emoționale precum anxietate, deformarea percepției asupra realității, delir, halucinații și nu numai.

Din cei șase milioane de japonezi care vizitează Parisul în fiecare an, aproximativ 20 sunt afectați de sindromul Paris. Factorii declanșatori suspectați sunt idealizarea destinației, bariera lingvistică, oboseală fizică și și confruntarea cu obiceiuri culturale total diferite față de cele cu care bolnavul este obișnuit.

9. Fuga disociativă

Persoanele care experimentează un episod de fugă disociativă încep să se plimbe dintr-un loc în altul în mod neașteptat, fără a-și cunoaște propria identitate și motivul pentru care se află în locația respectivă.

În general, episoadele de fugă disociativă sunt precedate de suferință, perioade de stres fizic și emoțional intens, ingerarea unor medicamente psihotrope sau existența anumitor probleme medicale.

10. Sindromul accentului străin

Indivizii care suferă de această tulburare psihică încep să vorbească în limba maternă cu un accent străin. Sindromul accentului străin intră în categoria tulburărilor psihice rare, fiind de obicei cauzat de o leziune craniană majoră sau de o leziune ce afectează nucleele cerebrale responsabile de vorbire.

11. Sindromul Stockholm

Sindromul Stockholm este una dintre cele mai celebre tulburări psihice.Persoanele afectate manifestă simpatie și loialitate față de cineva care i-a . Aceste simptome au fost observate în cazuri de răpire, viol, abuz conjugal și nu numai.

Această tulburare și-a primit denumirea în urma unui celebru jaf bancar desfășurat în capitala Suediei în anul 1973. Persoanele luate ostatice deveniseră atât de atașate de jefuitori încât au refuzat să depună mărturie împotriva acestora.

12. Sindromul Lima

Sindromul Lima și Sindromul Stockholm sunt o altă pereche de tulburări psihice diametral opuse. În cazul celei dintâi tulburări, victima reușește să câștige simpatia atacatorului său, care ajunge să-i îndeplinească toate dorințele și să-i satisfacă nevoile.

Este posibil ca acest fenomen să se producă deoarece atacatorul se simte vinovat sau devine nehotărât asupra moralității acțiunilor sale. Sindromul Lima a primit acest nume în urma unei luări de ostatici la ambasada Japoniei din capitala peruviană.

14 membri ai Mișcării Revoluționare „Tupac Amaru" au ținut sute de indivizi ostatici timp de mai multe zile, inclusiv diplomați și personal militar. Însă criza s-a încheiat cu bine, atacatorii eliberând ostaticii după ce au început să înțeleagă situația pe care o creaseră.

13. Sindromul Stendhal

Sindromul Stendhal se declanșează în urma contemplării unei opere de artă și are drept simptome anxietatea fizică și emoțională, experiențele disociative, confuzia și chiar halucinațiile.

Oricine poate experimenta această tulburare psihică dacă admiră o operă de artă extrem de frumoasă sau mai multe astfel de lucrări aglomerate într-un spațiu restrâns.

Această tulburare poate surveni și în cazul persoanelor copleșite de frumusețea naturii. În general, experiența nu este de durată, iar individul afectat nu are nevoie decât de un minim de îngrijire medicală.

14. „Hoarding" (sindromul lui Diogene)

Una dintre cele mai mediatizate tulburări psihice din ultimii ani, sindromul lui Diogene este caracterizat de o stare generală de apatie, neglijarea aspectului personal și nevoia compulsivă de a colecționa obiecte nefolositoare.

Numele acestui sindrom vine de la filozoful grec (412-323 î.e.n.). Denumirea este considerată a fi nepotrivită, pentru că Diogene era cinic și minimalist, iar credința sa era că sensul existenței umane constă în a trăi o viață virtuoasă și în conformitate cu legile naturii, respingând toate dorințele convenționale (înavuțire, putere, faimă, etc.).

Diogene locuia într-un butoi de vin pe străzile Atenei și a devenit celebru după ce s-a comportat insolent față de Alexandru Macedon, cu ocazia unei întâlniri cu marele împărat. Văzând condiția jalnică a filozofului, Alexandru l-a întrebat pe acesta dacă i-ar putea face vreun favor.

Diogene, care se relaxa la soare înainte ca împăratul să se oprească în fața butoiului său pentru a-i vorbi, a răspuns scurt: „Dă-te puțin la o parte, că blochezi soarele".