PRIETENIA

AGENȚIA

-Dă-mi cei al meu și te las să trăiești! țipă la el și întinde arma spre el.
-Nu știu despre ce vorbești?
-Nu fă pe prostul șeful tău te-a pus să faci asta!
-Ce să fac ești nebună?
-Da sunt acum dă-mi prietena înapoi!
-Eu nu știu unde e
-NU?! Dar cine știe?
-Sefu...
-Du-mă la el, repede!!!
-Bine.
Iese din birou și îl duce spre o camera din capul holului:
-Aici e șeful meu.
Nici nu apuca sa zică el mai mult ca ea trântește ușă de perete și întinde arma spre el:
-UNDE E? *țipă*
-Măi, Măi ce avem noi aici? Nu saluți
-Unde e? Nu am timp de glumele tale seci.
-Ei da hai știi ca îți plăceau la un momendat.
-Nu mi-au plăcut niciodată. Și acum zi unde e? Ce vrei de la mine din nou?
-Vreau sa te întorci aici mai lăsat să lucrez cu niște idioți.
-Și nu puteai să dă-i și tu un mesaj nu neapărat să îmi furi prietena cea mai bună?!
-Mmm... Era mai distractiv așa
-BA NU!! Acum unde e?
-Stai calmă ce te aprinzi așa
-Pentru ca te știu de ce ești în stare. Deci adu-o aici
-Bine dar cu o condiție.
-Care ar fi?
-Să te întorci aici.
-Serios!? Debia am scăpat de școală de corecție. Ce pnm să mai caut acum aici?
-Așa și?
-Ai noroc că nu te-am dat în gât ca altfel ajungeai și tu la închisoare.
-Bine, trebuia să o faci ca doar știi ca mulți se întorceau în potrivă ta dacă făceai asta.
-Nu mai trage de timp și adu-o aici.
-Eu aștept răspunsul tău.
-Nu mă mai întorc aici, nu vreau să mai fac rău.
-Apăi te mai las câteva zile.
-Tu nu înțelegi ca nu mai vreau sa lucrez aici drept asasin pentru tine?! TE DESCURCI ȘI FĂRĂ MINE. ACUM ZI UNDE E SAU ADU-O AICI!!!
Ii da cu un pumn în față și el cade pe jos.
-SĂ nu ma mai cauți niciodată!!! *cât el îi pe jos ea se uită pe calculator sa vadă pe camerele de filmat. "Camera 321!" îs zise în gând. Iese și se duce la lift. "Noroc că nu e nimeni aici! Ahhh... etajul? Hai 55. Sper ca e acolo" apasă la numărul 55 bate din picior pana când ajunge la etaj. "Bun, am ajuns!"*
Deschide ușă:
-Binny ești aici? *o vede și o dezleagă de acel scaun.* Ești bine? Ți-au făcut ceva?
-Nu dar ce pnm au vrut ăștia de la tine?
-Îți zic acasă ca acum nu prea avem timp.
-Promiți?
-DA, acum sa plecam de aici.
Se duc repede la lift, apasă pe buton care arată spre parter. *Binny îi îngrijorată.*
-O să fie bine nu te speria!* șoptește* "Sper!"
-Bine, încerc!
-OK. Când coborâm din lift comportăte de parcă nimic nu să întâmplat. O să trebuiască să mă duc la calculator central al firmei și sa ma duc sa șterg secvențele de pe camere și să șterg toate datele mele pe care le are această companie.
-Bine. Dar pentru ce este compania mai exact?
-Ufff... O companie de angajat asasini.
-Și cum poliția nu și-a dat seama de compania asta?
-Pentru ca majoritatea persoanelor care lucrează aici îs avocați sau nu știu dar poliția crede că acolo este o companie de diverse afaceri! Ok nu mai avem mult și ajungem trebuie să trec la secretariat și tu vi cu mine.
-Eu?!
-Da pentru ca pe mine ma cunosc și dacă vin cu tine spun ca vin să îmi iau lucrurile de la servici sau improvizez eu.
-Bine. *se deschid ușile și se duc spre secretariat.*
-Sper ca nu e nimeni! spune Binny
-Stai calmă ca acum îs la prânz nimeni nu e alt undeva decât la cantină. Și mă întreb cum Sefu nu a trimis săgețile după mine.
-Bine.
Ajung la secretariat:
-Caută acolo printre acte numele meu! Și ia-l! Eu mă pun la calculator și sa vad de filmări Și documentele mele online.
-Gata! *Le ridică în sus*
-WOW! Repede, bine lucrat! Acum eu trebuie să găsesc înregistrările. Stai de șase până atunci.
-Bine! *se duce la ușă!
-GATA! Ok hai sa mergem! *pe masă mai era un pistol îl ia și îl dă lui Binny* STAI! POFTIM!
-Ce? de ce?
-Îl meriți, și acum ia-l ca sa ai cu ce te apară!
-Bine. Dar al tău unde e?
-În mână! Acum hai să mergem!

Ok... sper că va plăcut primul capitol
BYE! BYE!