Atracție Interzisă #Grey Sisters Vol I

Capitolul 21

După încă vreo jumatate de oră, simt cum incepe să mi se învârtă capul.
Mă simt puțin amețită și nesigură pe picioare.
Julia și Adam s-au întors din piscină iar Lily și Mara ni s-au alăturat.
Nate stă în continuare lângă mine și sunt vag conștientă că are o mână în jurul taliei mele.
Mă ridic:
-Trebuie să merg la baie.
Nate se ridică și el:
-Haide, îți arăt unde e!
Traversăm curtea plină de lume până când ajungem în casă.
Nate mă îndrumă spre un hol lung și când luăm colțul, brațele sale mă apucă mai bine.
Mă lipește de perete și mă sărută.
Sunt atât de șocată că la început nici nu reactionez.
Abea când mână lui îmi coboară mai mult pe spate, îl împing și îmi trag capul:
-Nate! Ce faci?
El rânjește și se apleacă iar spre mine:
-Haide, Camryn, arăți atât de bine!
Mă sărută pe gât iar eu simt cum mi se strânge stomacul.
Vreau să îl împing dar brațele mele nu sunt destul de puternice și din cauza alcoolului nu sunt destul de sigură pe propriile picioare.
-Nate! Lasă-mă!
Dar corpul său mă apasă și mai tare:
-Dă-te de pe mine!
Dar nu apuc să mai rostesc încă odată cuvintele pentru că Nate îmi dă drumul dintr-o dată.
Când mă uit la el, văd că se uită confuz la ceva, și își freacă obrazul.
Mă uit și eu în direcția aceea.
Braden.
-Ce naiba? întreabă Nate
-Dispari de aici, până când nu îți stric mutra asta nesuferită!
Nate pare că vrea să comenteze, dar apoi se uită mai bine la Braden și renunță.
Pleacă impleticindu-se.
-Mulțu...
Fac un pas în față și mă împiedic:
- Ce naiba!
Braden mă apucă de braț și mă trage spre el:
-Ai băut?
-Da.
-Cât?
-Un pahar...două poate trei?
Se încruntă. Pare furios:
-Nu ar trebui să bei. Te pui singură în pericol!
-Sunt bine!
-Dacă nu aș fi apărut aici, ca să scap de nenorocitul ăla. Ce ai fi făcut?
Il privesc în ochi:
-Dar ai apărut.
Ii raspund eu simplu. Mă privește o clipă apoi mă ia mai bine de mână:
-Vino!
-Unde mergem?
-Te duc acasă.
-Dar prietenii mei, nu am apucat să le spun...
-Acela era unul dintre prietenii tăi?
Tac.
Braden mă scoate afară din casă:
-Unde e mașina ta?
Ii arăt cu mâna spre josul străzii. Mă impleticesc pe drum și el trebuie să mă țină ca să nu cad.
Ii dau cheile, dar le scap pe jos.
Braden le ridică și deschide mașina.
-Pune-ți centura.
Trag de centură dar nu vrea să vină:
-Cred că s-a blocat.
Braden oftează și se întinde peste trupul meu.
Trage centura și mi-o închide.
Mă uit în ochii lui când se retrage iar privirea lui zăbovește pe buzele mele o clipă prea mult.
Drumul până la mine acasă e scurt. Braden parchează în fața casei și ne dăm jos amândoi.
Mă ajută să ajung la ușă.
Mă caut în poșetă:
-Firar!
-Ce e?
-Nu gasesc cheia de la casă! Probabil a căzut când le-am scapat.
-Și nu poți să suni la ușă?
- Părinții mei nu sunt acasă. Au un eveniment afară din oraș.
Braden se uită la mine apoi se duce iar spre alee:
-Vino!
-Ce facem?
-Geamul de la camera ta e deschis. O să intrăm pe acolo.
Vreau să protestez. Abea merg, cum vrea să urc până acolo?
-Haide, o să te ajut!
Îmi arată unde să îmi pun picioarele ca să mă sprijin și cumva ajung la geam. Mă prind de pervaz și mă trag înăuntru.
Braden mă urmează și el.
Mă prăbușesc în genunchi.
Îmi ridic capul spre el și văd că rânjește. Îmi întinde mâna să mă ajute să mă ridic:
-Până la urmă, nu a durat atât de mult să te am în genunchi în fața mea.
Rânjetul său se lărgește iar eu mă incrunt.
Mă ajută să mă ridic și mă lipesc de trupul său.
Il aud cum inspiră adânc.
Mă uit în ochii săi.
Sunt atât de întunecați.
Îmi ridic o mână și îl mângâi pe obraz. Nu se îndepărtează.
Îmi ridic capul spre el. Buzele noastre se întâlnesc.
Valul de electricitate îmi invadează corpul.
Fac câțiva pași și mă împiedic de marginea patului.
Cad pe saltea iar el cade peste mine.
Nu se desprinde din sărut.
Îmi pun picioarele în jurul său și îl trag mai aproape.
Limba lui îmi invadează gura.
Își dă jos geaca de piele și îmi bag mâinile pe sub tricoul său.
Il aud cum inspiră profund când degetele mele îi ating abdomenul.
E plin de mușchi.
Mâinile sale puternice imi mângâie picioarele.
Urca ușor de la genunchi pe capsă.
Îmi bag degetele în părul său și îl trag ușor:
-Camryn...
Cuvintele sale imi mângâie obrazul:
-Nu e bine...
Se îndepărtează puțin de mine ca să mă privescă în ochi:
-E greșit. Ai băut. Eu nu vreau, să profit de tine...
-Nu profiți de mine, ce naiba?
Până și eu sunt surprinsă de furia din vocea mea. Mă mai calmez:
-Vreau să mă săruți Braden. Întrebarea e dacă tu vrei?
Rămâne cu gura căscată:
-Poftim?
Simt cum mă inroșesc:
-Săptamâna trecută, când m-ai sărutat, ai plecat brunet și ai spus că a fost o greșeală și că îți pare rău.
Pare că își aduce aminte și ochii i se fac mari:
-Camryn, nu voiam să...eu nu...Nu e că nu vreau să te sărut.
- Atunci ce e?
-Mi-e teamă de cât de mul vreau să te sărut.
Cuvintele sale mă iau prin surprindere și îmi fac inima să tresară:
- Atunci de ce nu o faci? intreb eu în șoaptă
Ochii săi mă pătrund până în adâncul ființei când mă privesc. Își ridică o mână și mă mângâie pe obraz:
-Mi-e teamă că dacă o să încep să te sărut, nu o să mă mai pot opri. Eu nu sunt...Nu sunt destul de bun pentru tine.
Mă pun în fața lui și mă încrunt:
-Lasă-mă pe mine să hotărăsc asta.
-Camryn...
Dar degetul meu îi acoperă buzele:
-Sunt destul de mare ca să hotărăsc ce e bine pentru mine. Iar acum sărută-mă, ce naiba?!
Nu mai zice nimic și după o clipă se năpustește asupra mea.
Și apoi buzele sale sunt peste tot.