Minerul spune ca are atatea obiective in asa-zisa minunata viata.
A coborat in mine ca sa ia ce? Sa faca unde? Parea riscant sa intre in mine, dar riscul ofera ideea ca orice se poate, daca vrei.. sau ca se intampla. M-am luptat si eu cu minele, am vrut sa aprind lumina de atatea ori, sa zboare toti liliecii, toti vampirii aia care scurgeau tot din mine.
Dar minerul? A aprins un chibrit in mine si a vrut sa aprinda atatea, sa deseneze pe peretii minelui, sa citeasca desenele de pe peretii minelui... si a tot aprins chibrituri panaaa.. pana cand? Pana a simtit ca parca se arde si ca e periculos in mine, dar nu periculosul ala banal, in mine era.. altceva, alt loc, alt univers, alt luna si alt soare. In mine era.. pentru amandoi, si pentru miner si pentru mine. Dar periculos pentru cine sau ce? Pentru
i
ni
ma-ginabilul.
Cum era?
Era... ca tot vorbeam.. adica era aceea in care timpul e trecut si se simte prezent. Acel era. Era luminii pe intuneric, era necrezutului, era.. era gresita?
Dar cine sa raspunda la asta.. minerul nu vrea, minele nici atat, minele nu vorbesc..
Ce a mai facut minerul?
A scrijelit. In mine.
" A, b, c
De ce? "
