The life of rules

Probleme in dragoste?!

Nu avem o relatie cine stie ce lunga si serioasa. O simpla iubire de adolescenti. Stiti povestea tipica cu baiatul rau si fata buna ? Ei la noi e cam asa dar putin diferit. Sunt fata cea buna dar am si 50% dracie in mine. Iar el la fel. Oarecum ne completam.
Vietile noastre s-au intersectat oarecum la timp. Am petrecut o vara minunata impreuna. Sarbatorile de iarna, am facut totul alaturi de el.

Dar oare a meritat?!
Nu stiu ce sa zic. Certurile se acumuleaza intre noi. Ne certam de 3 ori pe zi. Ceea ce nu e chiar ok pentru noi. Dar in schimb ne iubim enorm de mult. Dar a venit ziua care va schimba totul.

●●●

-Michelle? Esti bine ?.. o voce masculina ma face sa tresar pe bancheta din spate.

-Da tata sunt bine, doar ma gandeam.
Ii raspund secata de vlaga evitandu-i privirea.

-Scumpo, imi pare rau dar tu si Jack va veti revedea in curand.

Evit sa raspund si continui sa ma uit de-alungul soselei pustii.

●●●BIENVENUE À NISA●●●

-Bine ai venit acasa scumpo! Tata imi atrage atentia foarte entuziasmat.

Nisa este unul dintre cele mai populare orase din Franta dupa Paris.
E un oras destul de mare cu deschidere la mare. Am citit cate ceva despre acest oras. Este putin prea mult pentru mine.

Dupa inca jumatate de ora am ajuns in fata unei case mari frumos amenajate.

-Am ajuns. Haide Michelle, nu va fi chiar atat de rau.

-Cu siguranta. Ii zambesc. Va fi groaznic. Spun soptind cat sa nu ma auda.

Cobor din masina luandu-mi doar geanta si cainele. Pe Nino. Nino e un pitbull, are doar 9 luni.

-Michelle, unde mergi? Acolo e casa noastra. Si imi arata o casuta mica putin nearanjata. Bine, putin mai mult.

-"Nu va fi chiar asa rau" serios ? Ce ? Acum o sa mancam, spalam si o sa dormim in aceeasi camera ? Ii spun ofticata. Eu nu intru acolo.

-Michelle. Stii ca fac tot ce e posibil. Atat e bugetul nostru momentan. Pe parcurs va fi mai bine.

Cu singuranta. Asta e dintr-un loc perfect ma mut intr-o colivie.

-Glumeam scumpo. Casa cu numarul 29 e a noastra.

Caut cu privirea casa cu numarul 29. Nu e chiar cea mai mare casa de pe strada dar e mult mai buna decat cea din 'nainte. E o casa draguta familiara, are un etaj. O curte imensa in spate si o gradina micuta cu flori sub balcon.
Mama va adora asta.

-Apropo, mama cand ajunge ? Urlu dupa el. Dar nimeni nicaieri.
Il dezleg pe Nino si il las in curte sa inspecteze zona.

-Nino nu!!! ... da a facut-o. Il inteleg. Un drum de 16 ore la marcat. O sa curat imediat.

Intru in casa dupa tata. Era de negasit. Insa nu ma asteptam sa fie asa frumos. E o casa nou nouta nelocuita de nimeni construita acum un an. Toata strada asta a fost facuta aproape de vreo 5 ani numa. E o casa minunata. E amenajata complet. O baie wow. Bucatarie super performanta si moderna. Un living vaide capul meu, mai frumos nu se putea. E totul atat de frumos. Ma intreb din ce o sa mai traim ?

Aud vocea tatalui meu tot mai aproape, apropriindu-ma de niste scari aflate sub scarile care duc la etaj. Cobor si observ inca un fel de living.

-Da domnule. E minunat. De maine pot sa incep. Multumesc.

-Tata?!. E prea mult. Nu ne permitem

-Casa e deja cumparata scumpa mea. Si crede-ma va fi mult mai bine aici.

Il imbratisez si ii sarut obrajii calzi.