capitolul 11

1.6K 64 3
                                    

Peste 2 ore .
Cristi povestește

Am ajuns acasă .Din fericire au lăsat-o pe Lea sa meargă acasă .Lea crede ca sunt iubitul ei .Iubesc sa creadă asta , însă nu îmi place sa o mint .

  Când Lea nu va mai fi amnezică , si va afla asta știu ce ma astepata .De asta vreau sa se vindece cât mai repede. 

Lea mânca acum .Merg in sufragerie si îi aduc o pastila din sertar . Ii pun un pahar de apa. 

Lea : Pentru ce este pastila , iubitule ? Ma întreabă ea si ia pastila de la mine din mână. 

Mereu când îmi spune "iubitule " , niste fiori plăcuți îmi invadează corpul . Cuvântul "iubitule " , sună atât de bine din partea ei .

Lea : Iubitule ? Pentru ce este pastila ?
Eu : Iubito ,doar ce ai venit din spital . Doctorul ți-a recomnadat sa iei pastile .
Lea : Bine .
    Lea înghite pastila si bea tot paharul de apă apoi mi-l întinde mie .
Eu : Lea , merg până la Vlad .A spus ca vrea sa vina la tine sa te vadă .
Lea : Cine-i Vlad ?
Eu : Vald este fratele meu geamăn .
Lea : Cristi ? Ma ierți ca nu prea imi aduc aminte totul ?
Zâmbesc si ma aplec spre ea . O stâng puțin de obraji iar apoi o sărut pe frunte , aceasta zâmbind .
Eu : Îți vei aminti , iubito . spun si o sarut pe buze.

Lea povestește
Iubitul meu a plecat acum sa îl aducă pe Vlad aici . Ma simt prost ca nu pot să-mi amintesc , mai ales de iubitul meu .

Nu înțeleg ce a fost cu accidentul ala , însă stiu doar ca m-am lovit puternic la cap , acum suportând consecințele amneziei. 

Ma ridic de pe scaunul din bucătărie , urcând scările .Intru la mine in camera . Nici camera mea nu mi-o amintesc prea bine. 

Stiam doar ca , culoarea peretilor din camera mea este albastru deschis .Atât .
Cand am întrat in camera mea , observ un birou de culoare alba.  Merg la birou si ma așez pe scaun .

Nu era nimic înafară de niste cărți . Vreau sa explorez prin camera mea .Poate exista ceva , care sa ma facă sa imi amintesc .

Desfac dulapurile de la biroul meu si observ niște desene si un creion . Le scot din dulap , iar apoi urc in pat.

Desfac mapa in care erau desenele .Ma uit printre ele .

Eu : Îmi amintesc , îmi plăcea să desenez . imi spun .
Desenz destul de bine . Acum m-am apucat de un nou desen. 

Cristi : Lea ! Am venit , iubito !
Îl aud pe iubitul meu cum ma striga .Mă dau jos din pat si cobor scările spre sufragerie . 

Învață-ma să iubesc |F.F Cristi Munteanu | Finalizată Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum