《6》

1.6K 101 26
                                    

El când simte pe pielea lui bronzata și fina coada maturi lovind-ul cu putere dar el rămâne nemișcat
---------------'''---''''-----'''''----'''''''---------''''''''''-----------''''''

Runako pov.
     Simt cum ceva tare se izbește de spatele meu dezgolit.Impactul este tare dar nu spun nimic.Mă întorc cât de calm pot.În fata mea se afla o Mabel cu o matura în mana.Stătea nemișcată.
  
Mă uitam la ea cu ura și o săgetam cu privirea.Ea încremeneşte.Mă apropi de ea încordat și mai nervos ca niciodată.Mă durea atât de rău locul în care îmi lipise coada maturi de șira spinării.Prind matura în mâinile mele și încep sa strâng tare.Ea înghite sec.Încep sa zambest drăcește.Da drumul la matura și fuge.

Eu mă duc după ea.De data asta a întrecut măsură.Totul are o limită.Iese în gradina afară.Mă duc după ea.Se oprește și își trage respirația.O ajung și o apuc de mâna ei frageda.

Mabel pov.
    Nu știu ce mi sa întâmplat de la o vreme.Cred ca este din cauza lui. Eu nu sunt așa.Nu sunt așa de rea.Eu nu jignesc și nu dau în cineva.Dar el , el scoate toate animalele din mine.

Simt cum mana lui îmi strânge mana puternic.Nu mai pot.Trebuie sa mă descarc.Încep sa plâng puternic și zgomotos.

Runako : Hei ? De ce plângi ?

Nu mai spun nimic.Mă las în genunchi pe iarba verde și proaspătă și îmi pun mâinile peste față.Ce sa întâmplat cu mine ? De ce sunt așa ? De ce mă face sa mă simt așa ?

Runako : Mabel ? De ce plângi ? Nu vreau sa Îți fac ceva ! Te rog termina ! făci sa simt prost !

Îmi pare rău că te fac sa te simți prost.Dar eu , eu nu mă pot stăpâni. Îmi pare rău că te-am lovit și ca te-am jignit.As vrea sa Îți spun așa în fata.

Runako : Te rog !

As vrea și eu sa mă pot stăpâni.Simt cum doua brațe mari și un corp tare mă acoperă ca o pătură.

Runako : Nu mai plânge ! Nu îmi place sa te văd plângând !

Elenor : De ce plânge Mabel ? Fata mea , ești bine ?

O voce calda și feminina mă face sa tresar.

Runako : Mama ! Ce bucur ca ai venit ! Nu știu ce a pățit ! Te rog vorbește tu cu ea !

Elenor : Bine ! Dar tu ce ai pe spate ? Ai o dunga roșie !

Runako : Poveste lunga !

Elenor : Bine ! Draga mea ! De ce plângi ?

Paturi care îmi transmitea căldură de care avem nevoie în aceste moment , este înlocuită cu alta mai mica și rece.Mă ridic de pe jos și îmi scufund capul în pieptul cel mare al doamnei Elenor.Mă mângâie pe spate și pe cap.O.o spune sa mă calmez.Nu mai plâng așa rău dar tot îmi m-ai curgeau lacrimi.

Elenor : Off ! Scumpo te rog ! De dragul meu și pentru binele tău ,  nu mai plânge , o sa te doară capul !

Mă liniștesc , dar nu îmi scot capul din pieptul doamnei Elenor.

După în timp , m-am dezlipit de ea.Probabil a obosit sa mă tina în brațe.Poate avea treaba s-au nu îi făcea plăcere.

Fug repede în camera.În sufragerie dau de domnul Tristan și de Berenice alături de Kasandra.Trei pe lângă ei ca săgeata roșie și fug în camera.Mă scufund în patul moale și pernele pufose.Imi pun pătură peste mine și închid ochii.

Nu m-ai am putere sa m-ai fac nimic.Mă uit la ceas și este 18:67.
Au venit devreme astăzi domnul și doamna Charles.

  Mă ridic din pat și mă duc la baie.Am nevoie sa mă m-ai liniștesc puțin. Mă bag sub jetul fierbinte de apa.Lăsând apa sa îmi curga peste tot corpul mângâindu-mi pielea fina.I-au gelul de dus cu miros de cocos și ciocolata.Torn lichidul rece si de un maroniu deschis pe piele.După încep sa îmi răsfăț pielea cu masaje ușore.

       După câteva minute bune de ceas mă decid sa ies.Cum ies , frigul mă cuprinde făcându-mi piele de găină.I-au halatul alb și pufos pe mine și ies din baie.
   
Mă poziționez în fata valizei lăsându în genunchi și căutând ceva simplu ci ce sa îmbrac.Fiind seara și cald în casa decid sa mă îmbrac într-o pereche de pantaloni simpli , negri , scurți și ușori lărguți pe picioare mele de o forma normala.Și o bluza care îmi trece de coapse , gri dintr-un material subțire.

Aud cum stomacul începe sa mă strige și sa îi dau mâncare.

Cobor jos și mă duc la bucătărie.Acolo văd cum masa cea mare rotundă din mijlocul bucătăriei era pusă pe ea multe feluri de mâncare.

În bucătărie intra Berenice.

Berenice : Tocmai te căutăm !

Eu :... .

Berenice : Vroiam sa te chem la masă !

Nu spun nimic decât îmi înclin capul în semn de mulțumire.În bucătărie intra și Domnul și Domna Charles alături de Runako.

Elenor / Tristan : Bună seara !

Eu : Bună -și îmi dreg vocea-Bună seara !-spun pe un ton răgușit.De abia dacă pot sa vorbesc.

Runako : Bună ! Așezate la masa !

Mă pun în dreapta lui Elenor și în fata lui Runako.Tristan stătea intre Runako și Tristan.Am ales sa manc dor salata.

Elenor : Și cumt ți se pare locul ?

Eu : Frumos ! -spun încet.

Elenor : Îți place camera ? Dacă nu , îți dam alta camera ?

Eu : Nu.

Tristan : Ești bine ?

Eu : Mh ?

Tristan : Soția mea ! Ea suferă în dragoste !

La acea propoziție am bufnit puțin amuzanta.De ce as suferi în dragoste ?

Elenor : Ai dreptate ! Te-ai despărțiți de cineva ?

Eu : Nu !

Elenor : Atunci ! Știu !

Tristan : Ce ?

Elenor : Runako și Mabel sunt împreună ! Și ei îi este rușine !

Runako : Aș vrea eu mama !

Mă uit la el ai el la mine. Își bate joc de mine ? Ne bune acum ? Mă ridic de la masa.

Tristan : Unde te duci ?

Eu : Mulțumesc pentru masa ! Dar mi-a pierit pofta de mâncare !

Când vreau sa fac un pas aud un tușit tare și apăsat.Îmi întocmit capul ca un robot și văd ca Runako tusea.Mama ei se ridica și de suc la el.

Elenor : Fiule ! Ești bine ?

Runako : Mama ! doare capul rău și simt ca amestec !

Elenor îi pune mana pe frunte după pe obraji și spune.

Elenor : Are febra !

NECORECTAT

Prințul Runako - Insula NovalandUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum