The angel of Lucifer

Capitolul 1 Nașterea

Vreme de secole Lucifer a fost considerat însă diavolul în persoană deoarece el a fost izgonit din rai pentru faptele pe care le-a desăvârșit în numele celui care la făcut. Acesta era cu adevărat perfecțiunea întruchipatâ "Când ai fost făcut." Ezechiel 28:13, 15. "Erai un heruvim ocrotitor." Ezechiel 28:14. "Ajunsesei la cea mai înaltă desăvârşire, erai plin de înţelepciune, şi desăvârşit în frumuseţe. ...erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe... timpanele şi flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost făcut... Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua, când ai fost făcut, până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine." Ezechiel 28:12-15. Când s-a prefăcut în șarpe acesta a pus 2 vrăji pe mărul din grădina Domnului, prima era să vadă fiecare goliciunea celuilalt si însăși pe a lui iar a doua pe care nici Dumnezeu nu o știa era ca atunci când femeia mușcă din măr a 14041999666 ființă ce s-a fi născută pe pământ v-a deveni înger dar nu orice înger, el va fi înșiși cel care îl v-am elibera pe Lucifer și va rupe cele 66 de pecete, v-a avea putere mai mare de cât toți prinții iadului, nu putea fi omorât de arhangheli și nici de Dumnezeu, el o să ridice 666 de soldați care vor sluji iadul dar mai întâi pe el, puterea lui putea vindeca oameni, îngeri și animale dar putea sa le și omoare doar dintr-o privire. Cu cât trecea timpul cu atât de nerăbdător era și Lucifer, aștepta ziua în care v-am fi eliberat și v-a face din pământ un iad fără scăpare. Au trecut mii de ani de la întămplare, totul era la fel, război unde vedeai cu ochii, foamete la fiecare pas, animale pe moarte, natura numai era natură de mult își pierduse strălucirea care o avea altă dată. Intr-o zi de primăvară, pământul sa zguduit, cerul a prins culoare celui mai urât coșmar, văntul bătea atât de tare încăt zburau casele în acea zi s-a născut ÎNGERUL SATANEI. O fetiță de toată frumusețea cu ochii de un căprui sfâșietor, cu părul de un șaten închis la fel ca pământul de altă dată, cu o piele parcă făruită de îngeri. Prea mărețul Lucifer și-a dat seama că a venit clipa, a început pregătirile, a făcut chiar și un congres în care au participat Mamona, Asmodeus, Satana, Belzebut (Baal), Leviatan, Belphegor și Lucifer:
-Trebuie să o capturăm! Să o învățăm să lupte și să-și descopere abilitățile! Spuse mânios Satana în timp ce se juca cu un suflet aruncându-l în sus și jos.
- Nu! Se răstește Leviatan încleștându-și dinții de aur și așcuțiți! Ar trebui să mi-l aduceți doar mie! Eu o să îl fac să fie invidiat de toți mai ales de voi nenorocițiilor! Și se uită la toți în special la cel încătușat (Lucifer) și zâmbește învingător.
- Ar trebui să îi arătăm cum e să ai poftă de suflete, să simtă suferința celor din jur. Țipă ca un nebun cel din stânga de lângă Lucifer adică Asmodeus.
-Sunt de părere că ar trebui să trimitem câțiva demoni aleși chiar de mine în preajma ei și să o ajute să se ridice de deasupra noastră deasupra tuturor. Spune calm un glas mai puternic din celălalt capăt al mesei!
- Nu îl ascultați pe bastardul de Baal! Eu pot să îl fac să-i piară poftă de a trăi printre proștii ăia și să nu se alăture de bună voie. Se ridică amenințător Belphegor de la aceea masă și mergând la căpetenia lor.
Regele se uită la toți gândidu-se la un plan care să o facă pe micuța care doar ce să născuse să își dezvăluie adevărata menire. Deodată îi veni o idee, s-a ridicat de la masă și mergând ușor pe lângă fiecare prinț al iadului începu să povestească planul măreț. Toți S-au bucurat de inteligența Regelui și așa au rămas la comun acord să o lase pe față să trăiască printr oameni până la vârsta de 13 ani.
Pe pământ fetița era iubită de toată lumea în special de părinți, nimeni nu știa că ea ori o să le aducă pieirea ori o să aducă pace pe pământ, pentru că știți voi...ei i-a fost scris destinul înainte să se nască primul copil pe pămănt. Ea e cea aleasă, ea e Efriha.
Aceasta e povestea mea, povestea pe care sunt nevoită să o trăiesc.
Sunt în cameră așteptând-o pe mama să îmi aducă o pastilă de febră, în ultimul timp ard ca focul dar eu nu simt durere, nu simt nimic e plăcut dar mama s-a speriat când a văzut că temperatura mea urcă pe zi ce trece, prima dată am avut 42° iar acum am 63°. Medici spun că nu e posibil sa am această temperatură și încă să mai trăiesc. Dar na... încă trăiesc. Acum stau întinsă în pat cu mâna pe frunte și mă gândeam la toată viața mea, e așa perfectă...părinți iubitori, mulți prieteni și câinele meu Aki. Fără să îmi dau seama mama se așează lângă mine și mă mângâie ușor pe cap, întorc capul spre ea și o privesc cu  atenție...E atât de frumoasă, cu părul ei scurt și de un șaten deschis, ochii ei albaștri ca de cerul într-o zi senină de vară, tenul ușor îmbătrânit dar fin, nici nu zici că au trecut atâția ani peste ea. Eu nu prea o moștenesc, am ochii căprui închis, părul