Zece secunde

1. Logodnica

                                                                              IRIS (ANASTASIA)

Nu am știut niciodată de ce oamenii tind sa se autodistruga pe ei însăși sau de ce regulile au devenit atât de nefolositoare in societatea noastră. Dar ce as putea sa știu eu la 19 ani?

Astăzi este una dintre cele mai importante zile din viața mea, plecarea la Colegiul Sfântul Mikael și totodată despărțirea de tata și de regulile stricte ale casei.

Acest colegiu nu este unul normal. Nu ai dreptul sa te înscrii la el. 

Cei mai buni elevi din toată lumea sunt selectați sa participe la testările inițiale ale colegiului. Acestea se dau la vârsta de zece ani. Copii care trec sunt invitați sa  parcurgă o alta serie de cursuri si teste pe o platformă strict secreta. 

Anual primești un punctaj prin care profesorii determină dacă rămâi sau nu în program. Cei care au sub optzeci de puncte sunt dați afară.

Faptul că participi la activitățiile online ale colegiul nu te scutește de scoală. Ori le faci pe amândouă, ori ei renunță la tine. Programul e infernal.

Partea cea mai grea este ca ei îți monitorizează continuu atât situația școlară din viața de zi cu zi cât și activitatea de pe site. Nu ai dreptul să devii un elev mediocru.

Dacă rămâi în program până la absolvirea liceului poți participa la examenul final

Acest examen este extrem de dificil. Nu te poți pregătii pentru el. Nu știi ce va cuprinde si cum se va desfășura.

În fapt, examenul durează in jur de zece ore în care ești testat din toate materiile studiate de tine. Dai probe atât scrise cat și orale cu diferiți profesori. 

Ultima probă pe care o dai este testarea psihologica. Este oribil ca după noua ore în care ai fost întrebat si interogat despre orice să te concentrezi sa îi răspunzi unui psiholog la întrebări.

Daca ai picat testarea psihologica nu ești admis in program. Lor nu le pasă cât de deștept ești și cît ai muncit sa ți pasul timp de noua ani. Ei au nevoie de oameni puternici.

Eu m-am descurcat destul de bine ce-i drept. Am obținut un punctaj maxim si am trecut testarea psihologica.

 Ce este și mai bizar la acest loc este faptul că nu ști ce specializare vei urma. Nu ai dreptul să ți-o alegi. Echipa de profesorii și psihologi care s-au ocupat de tine o stabilesc.

– Iris, a sosit Nicholas! Suntem gata de plecare.

– Cobor imediat, tata! Doar un minut.

Mă uit cu atenție la încăperea extrem de ordonata unde am locuit nouăsprezece ani și îmi dau încă o dată seama că nu știu nimic despre ce se află înafara conacului familiei Black.

 Faptul ca voi locui pentru prima data singură mă face sa mă simt ciudat.

 Nu știu cum de a acceptat marele neurochirurg si om de afaceri Tobias Black sa își trimită fata într-un loc despre care nu știe nimic având in vedere că în toți anii aceștia am ieșit foarte puțin din conaca...

– Iris, te rog sa nu ne lași să așteptăm!

– Îmi cer scuze, sunt gata acum. Buna, Nicholas...ești pregătit?

– Pe mine mă găsiți la mașină. spuse tata.

– Hei draga, cum a dormit logodnica mea? imi spuse Nicholas sărutându-mă ușor pe frunte.