Am vazut-o...il saruta...E atat de nedrept...de ce nu poate fi a mea?

De ce?

Se vede ca e fericita cu el...si cred ca cu mine nu ar fi asa...sau ar fi?

De ce ma gandesc mereu la ea?...

Vreau sa o uit...dar ceva nu ma lasa...

-Derek?

-Cee?!

-La ce te gandesti?

-La nimic Jessica...
Am si uitat ca sunt cu Jessica in parc...

-Derek...de la ultimul timp eu nu mai insemn nimic pentru tine...de ce?

-Jessica...nu este adevarat!

-Ba da!

-Oh...nu e adevarat!

-Ba da!Derek...eu nu mai vreau sa continui asa...

-Jessica...

-M-am saturat sa fiu pe locul doi...

-Am avut o perioada mai deprimanta...

-Te inteleg...imi...imi pare rau pentru mai devreme...dar chiar asa ma simt...

-Eu...

-Gata...hai sa mergem!

Merg acasa...si imi amintesc ca tatal Carei voia sa mai stam de vorba...asta seara...deci voi petrece mai mult timp si cu Cara...

DIN PERSPECTIVA CAREI

Ajung acasa si ma duc sa imi fac un dus...

Parinti mei nu sunt acasa...deci ii voi vedea abia diseara...

Ma apuc sa imi fac temele iar telefonul imi bipaie...

-Da?

-Hei Cara!

-Hei Lena...dar de ce nu ai venit azi la scoala...?

-Sunt bolnava...voiam sa te rog sa vi pana la mine...sa imi aduci temele...poti?

-Sigur!

Ma duc sa ma imbrac...imi iau o pereche de pantaloni de trening si un tricou larg...Normal ca mi-am luat si hanorac...caci na...

Si am plecat...

-Cara!
Ok...deci...de ce mereu trebuie sa ma intalnesc cu Derek?

-Da?spun in timp ce ma intorc...

-Tatal tau e acasa?

-Nu...de ce?

-A spus ca vrea sa mai vorbim...

-Ajunge diseara...cam pe la ora 8...deci poti veni atunci...

-Ok...pa....

-Pa...

Imi continui drumul catre casa Lenei...

Afurisitul si Tocilara//în Curs De Editare//Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum