Forever king

Începuturile...

Bonjour! Sunt Anne Hale, am 15 ani și trăiesc în Paris, Franța împreună cu mama și enervantul de frate-miu, George. Știți, toate lucrurile trebuie să înceapă de undeva. Dacă bine îmi amintesc, totul a început în vacanța dintre clasele a 8a și a 9a. Știți, evenimentul cel mai important: LICEUL. O vară întreagă - planuri și visuri. Aveam de gând să dau tot ce am mai bun, să fac totul perfect, să rămân la fel. 

M-am trezit în prima zi de școală: pantofi negri de lac, fustă de piele, cămașă, coc, ochelari. O elevă ca la carte. În timp ce mama parca mașina aveam de gând să vizitez împrejurimile. Îmi plăcea. Un colegiu de-a dreptul uriaș. În timp ce îmi agățam privirile prin turnurile interminabile, o pălugă dă peste mine. Cărți: jos. Perfect. MI-am făcut perfect intrarea. Nu s-a sinchisit să mă ajute. Era cu un grup de băieți. Ei bine, deja am cunoscut prima tipologie de băieți: boii. E promițător. Merg și eu unde merge toată lumea. Mă trezesc în Curtea Interioară. Trebuia să îmi găsesc clasa: 9B. Mi-am făcut loc prin mulțimea de ființe și dau de o cucoană cam mare ce râdea într-una.

-Nu vă supărați, clasa 9B?

-Ăă... da. Aici. Eu sunt.. ăă.. diriginta ta. Încântată.

Extraordinar. Numai asta nu mi-era dirigintă. Mă așez lângă ceilalți roboței și aștept să încheie Mister Bau-Bau (directorul) discursul mirobolant despre liceul lui.

-Hey, ce faci? Cum te cheamă? Eu sunt Anne. Încântată. Tu cum te numești? Stai în cămin?

-Ă.. da. Bine. Sunt Julia. Da.. stau în cămin. Tu?

-La fel.

Am încercat să fiu drăguță cu toată lumea. Am dat de o ființă mică și tăcută, cu păr negru și cu ten deschis, cu înfățișare de pisică, pe care o chema Julia. Se pare că suntem în aceeași clasă și va sta în cămin, ca mine. Mișto.

Acum... căminul...