Colegi de cameră

Schimbare radicală!

Moris: Sper sa te descurci la noua ta școală, ai fost cea mai bună elevă pe care am avut-o vreodată!

Abby:Ohh, știm că nu a fost așa! Meritul e al tau, tu ai fost cel mai bun guvernant posibil!!!

Moris: Știu ,știu!

Abby:Și cel mai modest!

Moris: Totuși, ai emoții?

Abby:Daa, sper să țin pasul cu ceilalți. Am auzit că noul meu liceu e unul foarte bun.. îmi e teamă!

Moris:Sunt sigur că o sa te descurci foarte bine chiar dacă ai făcut școala acasă ! Ești o elevă silitoare! Ai încredere în tine! Ohh, unite cat e ceasul!! Eu trebuie sa plec!

Abby:Pa Moris! Sper sa ne vedem cat mai curând!

Moris:Cu mare drag! (Și pleacă)

Asta e, de acum o sa fiu libera! O sa pot sa ies când vreau din această închisoare stranie! Prea mult timp am stat in casă,prea mult timp am stat singură .. Mâine sunt liberă! Fără reguli, fără stres, fără plictiseala! Dar până mâine mai am puțin timp și trebuie să-mi stâng lucrurile.
Abby: Mamă!!
Olga:Nu e acasă, mama și tatăl tău sunt plecați în delegație.
Abby: Ce? Și mâine ..? Maine merg singură la aeroport?
Olga:Îmi pare rau draga mea! Vrei o prăjitură?
Abby:Nu.. mulțumesc!
Olga:Vrei sa te ajut cu bagajul?
Abby:Da..te rog..
Olga:Hai sa luam un geamantan și să începem să strângem.
Abby:Am unul în cameră!
Olga:Minunat! Mergi înainte, vin și eu imediat!
Abby: Bine!

Ok, deci de unde încep? Hmm..
*Ring-ring*
Cine e oare?
"Abby, eu și mama ta suntem plecați. Maine vei merge la aeroport cu Tino. Sa nu întârzii! "
Abby: Mă mir că și-au amintit de mine!..
*Cioc-coc*
Abby:Da!
Olga:Ești bine?
Abby:Mda, hai să strângem mai repede!
Olga:Și prăjitura asta cu-i rămâne?
Abby: Prăjitura cu ciocolată și coacăze! Preferata mea!
Olga:Daa!
Abby:O sa-mi lipsească mult mâncarea ta delicioasă!
Olga:Haide , mănâncă tot!
Abby: Daa, acum!( Cu gura plină)
Olga:O sa-mi lipsești mult draga mea!
Abby:Nu plânge..
Olga:Nu plâng , doar aveam ceva in ochi!
Abby:Hai să strângem! (Și își deschide ușile șifonierului )
Olga:Tu crezi că încape tot șifonierul ăla in gemantanul asta?

Abby ridică din umeri și zâmbește începând să aleagă câteva haine dar geamantanul se umple foarte repede și nu din cauza hainelor. Mai mult era plin cu bentițe, pufuri, brățări norocoase și multe alte chestii mărunte care erau îndesate printre haine.

Olga:Cred că am terminat!
Abby:Da , mulțumesc mult pentru ajutor!
Olga:Eu te las sa dormi. Maine te trezești devreme.
Abby: Bine. Pupici!
Olga: Pupici!

Olga pleacă și Abby se îmbracă în pijămălutele ei cu ursuleți și adoarme cu gândul la noua ei viața care are să înceapă de mâine.
*Dimineața*
Abby:Bună dimineața!!!! Daaa!yeee, e zi! Hei toată lumea!! Treziți-vă!!! E ziua cea mare!!! (Fuge prin casă și o trezește pe Olga)
Olga: E 5 dimineața! Mai sunt 4 ore până când decolează avionul! Nu mai ai somn?
Abby: Viața nu e făcută să o dormim!
Olga: Dacă zici tu!
Abby: Vreau un tort!
Olga: Imediat!

Abby se îmbracă cu cele mai frumoase haine pe care le avea și petrecea timp cu Olga pentru că nu o s-o mai vadă prea curând. Olga nu era o simplă servitoare pentru Abby, ea e singura prietena din viața lui Abby, e persona care rezolvă orice problemă cu fursecuri și ciocolată, e ca o mamă. Orele trec și Abby e din ce in ce mai fericită. E 8:30.. și Tino a ajuns.
Olga: Abby!
Abby:Da!?
Olga:A venit Tino!
Abby: Bine, acum cobor!
Abby coboară scările , își ia rămas bun de la Olga și urcă în mașină în timp ce Tino îi pune bagajele in porpagaj. La aeroport era un avion mare și spațios. Tino o conduce , își iau rămas bun și după puțin timp avionul decolează.
Abby:Yee! Deja aștept să văd căminul unde voi sta. Am auzit că e frumos și copii sunt îngrijiți bine.

Abby privește pe micuțul gemuleț și admiră norii și cerul albastru care era pretutindeni și ațipește puțin dar o trezește o voce "destinație: California".

Abby:Da, am ajuns!Yee!

Avionul aterizează și călătorii coboară cu grijă scările. Toți erau așteptați de cei apropiați dar nu era problemă. Abby respiră adânc și merge la un taxi .
Taximetrist:Unde mergi?
Abby: La Boarding Schools
Taximetrist:Ok.

Abby ajunge imediat la destinație , îi plătește taximetristului și rămâne cu gura casă în fata liceului ..
Abby:Wooa.. e așa mare..

Abby intră în curtea liceului , era o grădină imensă cu multe bănci și foarte multă verdeață. Liceul era imens format aproape în totalitate din geamuri.
*Brrr*
Hmm, cine mă sună?!aaa..e tata!
-alo?
-da ?
-Abby, ai ajuns?
-da.
-Esti așteptată în biroul directorului, trebuie sa îți dea uniformă și sa îți prezinte regulile ce trebuie urmate.
-Bine domnule..
-Pa! Ne vedem mâine la cină!
-Veniti in California?
-Normal!
-Bine, o zi buna!

Abby nu il considera pe tatăl ei un adevărat tata. Din copilărie acesta era mereu plecat, avea o aliura de sef și de multe ori Abby i se adresează cu "domnule" renunțând la cuvântul "tată".

Abby:Deci acum e acum!
Abby intră plină de încredere în liceu și urmează indicațiile de pe pereți până ajunge în biroul directorului.
*Cioc-coc*
-Da?
Abby: Bună ziua!
-Miller Abby ?
Abby:Da..
-Ia un loc!
Abby se așează pe un scaun din fața biroului și directorul incepe să îi spună câteva reguli esențiale care trebuie respectate în acest liceu.
Directorul: Trebuie sa porți mereu uniformă, să participi macar la o activitate extrașcolară , trebuie să ajuți la ordinea și disciplina școlii o zi din săptămână și sa nu uităm de bunele maniere! Trebuie și să..
Abby:Le aveți și în scris sau vreți să mi le spuneți neapărat?
Directorul:Pai..uite! ( Și Abby primește un dosar în care sunt enumerate regulile ,obligațiile dar și drepturile unui elev.
Abby: Mulțumesc!
Directorul:Hai sa îți fac un tur al liceului.
Abby il urmează pe director .
Directorul: Tu vei învăța în sala 15 de la etajul 5 al clădirii. La parter de află cantina , la etajul 1 găsești biblioteca unde poți petrece cat timp dorești pentru studiu ,la etajul 2gasesti toate cluburile liceului.
Abby:Ce cluburi?
Directorul:Clubul de robotică, de muzică, de dans, de poezie, de fizică, de chimie, acolo se țin și toate concursurile de chimie și biologie.
Abby:Am înțeles.
Directorul: Următoarele etaje sunt clasele și dulăpioarele copiilor.
Abby:Am și eu unul?
Directorul: Desigur. Asta e drumul spre lift.
Abby:Woow!! Totul e din sticla!
Directorul:Da, am incercat sa facem un mediu cat mai calm și liniștit pentru studiu.
Abby:E foarte frumos aici!
Directorul:Da, uite! Aici este clasa ta ! Și dulapul tau este cel cu numărul 165 și asta este cheia lui! În caz de urgență la subsol găsești biroul psihologului și chiar asistenta medicală.
Abby:Am înțeles!
Directorul:Pai dacă totul este clar mâine te aștept la cursuri!
Abby: Stați!
Directorul:Da?
Abby:Unde găsesc căminul?
Directorul:Nu te-au anunțat părinții tăi?
Abby:Ââ.. despre​ ce?
Directorul:Nu mai sunt locuri în cămin.
Abby:Și eu?
Directorul:Mâine găsim o soluție!
Abby: Bine.
Directorul:Pe mâine!
Abby:O seară bună!

Abby iese din liceu și își sună mama.

-alo? Mama?!
-Da?
-Nu mai sunt locuri în cămin. Eu ce fac?
-Ti-am pus bani suficienti pe card. Mergi la un hotel in seara asta!
-Bine!
-Ai grijă draga!
-Bine, pa mamă..
-Pa dragă!
Abby caută un hotel , se cazează și adoarme imediat. Dimineața la ora 7 Abby se trezește se îmbracă și pleacă. După ce merge puțin își dă seama că nu știe la ce oră trebuie sa fie la cursuri.. stă puțin pe gânduri apoi pleacă la liceu. Decat să întârzie mai bine merge mai devreme. Cu mare greutate cara cu ea bagajele și ajunge iar în biroul directorului.
*Cioc-cioc*
-Da?
Abby: Bună dimineața d-... Mamă? Tată? Ce faceți aici?
Directorul:Au venit pentru a semna a actele necesare și pentru a vorbi despre locul unde vei sta tu.
Abby:Unde voi sta?
Directorul: Părinții tăi au fost de acord să stai la un elev al liceului. Vom alege cel mai cuminte și educat elev sa-ti fie gazdă, desigur.. dacă și tu îți dorești asta.
Abby:Da, nu e o idee rea!
Directorul:Atunci batem palma domnule Miller?
Tată: Desigur!

Directorul îi dă lui Abby cărțile și aceasta iese din birou și își aștepta părinții. După ce ies, aceștia îi spun lui Abby că va primii bani săptămânal în cont și că vor discuta mai multe la cină.

Hei, sper sa vă placă primul capitol din carte. 😊😊😊 Dacă aveți idei lăsați un comentariu și nu uitați de vot! Mă motivează să continui!