am stat și am privit norii plângând
umbre văzut-am, văzut-am și lumini,
simţit-am adierea rece și liniștitoare
și sufletul mi-a fost îmbrățișat
de două mâini.
văzut-am liliecii înflorind,
văzut-am ape line și izvoare
și-atunci ca-n orice dată am simțit
o bucurie prea înălțătoare.
am ascultat și păsările cerului cântând
un imn al vieții și al zilelor senine
și-al zilei mai târzii ce va să vină
s-aducă-n lume pacea cea deplină.
zeci de culori și patru anotimpuri
pe toate le-am trăit cu încântare
și am voit să scriu de-a lor splendoare o scriere ce va rămâne undeva în timpuri,
iar eu sunt fericită ca un mic copil
ce vede pentru-ntâia oară fulgi de nea
,care sclipesc ca niște stele argintii,
firavi și reci , şoptind " nu ne uita " .
