Era o data, o fata de liceu simpla ca acea cafea ce o bei dimineata. O fata timida, nepopulara, invata bine la scoala dar nu raspundea de fiecare data fiindca ii era rusine. Ii era teama, in special de colegii ei care mereu se incruntau la ea. Purta uniforma scolii cu mandrie, isi asculta profesorii dar acasa era si mai rau.
Parintii ei obisnuiau doar sa mearga la munca, sa manance si sa bea, de ea nu se ocupa nimeni. In fiecare seara inainte de culcare punea capul pe perna si incepea sa planga, sa isi regrete viata. Regreta ca nu era ca ceilalti, regreta ca nu poate primi o simpla mangaiere de la parintii ei, regreta iubirea ce nu o primea.
Dar, intr-o seara dupa ce a adormit, a avut un vis care avea sa ii schimbe viata. Visase un baiat de varsta ei, chipes, ce urma sa aibe grija de ea. In visul ei acesta ii cumparase diferite haine, ii atasase o floare in parul ei blond, o plimba in parc, se simtea insfarsit implinita.
Dimineata avea sa vina, aceasta se trezeste si isi continua mizerabila viata, mizerabilul drum catre scoala, mizerabilii ei colegi.
