Copiii Lumii Subpământene

Capitolul 1

Ultimul lucru pe care Bianca si-l amintește înainte să leșine, este că era în parc cu prietena ei Annie, iar apoi totul s-a întunecat și a devenit inconștientă. De când era mică avea vise ciudate, dar în ultimele luni, deveniseră cu adevărat înfricoșătoare. În visul ei, Bianca era în fața unui castel negru. Turnurile ajungeau până la tavan, pentru că din câte vedea Bianca era sub pământ. Lucrul cel mai ciudat era că palatul era păzit de scheleți, in momentul in care Bianca a vrut să atingă porțile castelului, o auzi pe Annie vorbind cu ea.
-Hey, ce s-a întâmplat?
-Eu cred că am leșinat, tu ce zici?
-Abia ai leșinat și ești ironică, ești bine! spuse Annie, zâmbind.Totusi ar trebui sa le spui alor tăi. Spuse Annie devenind serioasa.
-Mama e în Italia și chiar crezi că tatălui meu vitreg îi pasă?
-Mda, ai dreptate.
Fetele au mai stat afară o ora și au pornit spre casa. Bianca era obișnuită să meargă singură noaptea pe strada, dar acum se simțea urmărită. Se tot întorcea, dar nu era nimeni acolo. Deodată, o mâna alba și rece a atins-o pe mâna, Bianca a fugit cat de repede spre casa. A ajuns și a încuiat ușa. Tatăl ei vitreg nu era acasă, că de obicei, iar tatăl ei natural,.....Biancai nu îi plăcea să vorbească despre asta. Nu l-am văzut niciodată și îl ura pentru că a plecat, dar îi era dor de el. Dintr-o dată cineva a bătut în ușă. Bianca se întrebă cine ar putea fi. Se uita pe vizor și văzu......

Acesta a fost capitolul 1. Sper că v-a plăcut. Bye.