Nu te juca cu focul!

18

De o saptamana il evit. Fac totul mecanic. Munca, antreament si acasa. Acasa e cel mai rau caci de fiecare data cand ma abordeaza prefer sa ma fac ca nu aud sau sa plec in camera lasandu-l singur. Peste 2 zile este nunta fratelui meu. I-am ajutat cat am putut in timpul liber. Acum sunt  Clara sa isi aleaga rochia si pot sa zic ca arata mirific in cea de-a 5-a rochie probata. 

-Deci? Cum imi sta? Ma intreaba cu zambetul pe buze si rupandu-ma din gandurile mele. 

-Iti sta nemaipomenit! Ii spun eu dupa ce o analizez putin si obtin imediat un zambet urias din partea ei. 

-Crezi ca o sa ii placa? Ma intreaba cu o voce trista. 

-Daca o sa ii placa?! Nu! O sa o adore asa cum te adora si pe tine draga mea. Ii spun vesela. M-am imprietenit foarte mult cu Clara. Am ajutat-o cu pregatirea nuntii si discutand, am ajuns sa ne cunoastem mai bine. Am aflat ca nici ea nu o suferea pe Mandy si ca i-a parut rau de mine atunci cand am plecat. Chiar voia sa se imprieteneasca cu mine. 

-O iau! Imi place! Imi spune vesela si se duce sa seschimbe de rochie. Iese cu aceasta pe mana 5 minute mai tarziu si i-o da vanzatoarei sa o impacheteze, achitand totul. Acum, spune intorcandu-se spre mine dupa ce ia plasa de cumparaturi de la vanzatoare, hai sa iti luam si tie o rochie, doar vei fii domnisoara de onoare, nu? Ma intreaba un zambet siret aparandu-i pe fata.

-Ce? Eu, domnisoara de onoare? O intreb uimita dar nu mai primesc nici-un raspuns ci sunt trasa de mana si condusa la un magazin de rochii care mai de care dar nici-una nu imi atrage atentia. Privirea imi cade insa pe o rochie roz pal  fara bretele si lunga cu un crepeu mare pe piciorul stang.

-Ai gasit ceva? Ma intreaba Clara in timp ce ma vede cum admir rochia finuta. 

-Cred ca da. Ii spun ganditoare. 

Dupa 5 minute ies din cabina de proba imbracatain rochia ce venea perfect pe mine. 

-Wow....arata minunat! Cred ca tu o sa atragi privirile tuturor si nu mirasa. Glumeste Clara. 

-Nu am cum! Vei fi cea mai frumoasa mireasa pe care am vazut-o.  O complimentez si aceasta rade. Imi place compania ei. Cred ca ea l-a schimbat pe cretinul de frate-mio in ceea ce e azi.  

Restul zilei l-am petrecut tot cu ea pana ce am obosit dar nu conta caci m-am distrat. Ajung acasa si dau de un Mark deprimat dar prefer sa il evit. Vocea lui ma opreste insa.

-Lea, vrei te rog sa nu ma mai eviti? Ma intreaba el pe un ton afectat.

-Acum sunt doar una de pe listele de fete careti-au trecut prin pat. Unul din noi trebuie sa il evite pe celalalt asa ca prefer sa o fac eu. Oricum, voi cere conducerii sa ma lase sa ma mut.  Auzind asta pasrca turbeaza si nu stiu ce se petrece cu el. Maxilarul i se inclesteaza de furie. 

-Nu, nu o vei face, nu am sa permit sa stai departe de mine Lea doar pentru orgoliul tau tampit cum ca esti inca una de pe lista mea. Stii si tu ca nu e asa. Si cu astea fiind spuse pleaca furios si ma lasa intr-o ceata totala. 

A doua zi, ma trezesc un pic mai voioasa dupa ce pana sa adorm am dat cu pumnii in perne furioasa pe el. Si da...m-am gandit mult la el. Fara el, ma simt de parca as fi un copil parasit si nu inteleg de ce ma simt asa. 

Telefonul imi suna si raspund fara sa ma uit. 

-Alo, da! 

-Buna Lea! Ma intampina vocea mult cunoscuta. Ce faci?

-Tocmai ce m-am trezit iubitule, tu ce faci? Il intreb vesele. Ciudat e ca desi m-am culcat cu Mark si sunt logodita cu Simon, nu ma simt deloc vinovata. Cu Simon stau doar din obisnuinta si multi poate or sa ma condamne dar sincera sa fiu, nu imt decat prietenie pentru el. 

-Bun pentru ca ce ai zice sa vii sa ma iei de la aeroport?

-Poftim? Esti deja aici? Intreb sarind ca arsa din pat si intrand pe usa de la baie. 

-Da, ti-am dat mesaj unde iti spuneam ca vii azi. spune si eu imi prind parul intr-o coada simpla si imi perii dintii. 

-Ieri am cam fost ocupata si am tinut telefonul in geanta! Scuze iubitule. A trebuit sa alegem rochia de mireasa a Clarei. II marturisesc rusinata de situatie in timp ce ma sterg pe fata de stropii de apa ce ii aplicasem si ma indrept spre dressing de unde iau o rochita vaporoasa alba cu spatele gol caci e luna mai totusi. 

-Nu este nimic, stai linistita. Ma informeaza el.

O imbrac imediat si imi iau o pereche de tenesi albi si  imi aplic un ruj rosu.  In sufragerie dau de un Mark incurcat atunci cand ma vede grabita si ma trage de mana. 

-Unde pleci? Ma inreaba privindu-ma serios eu inca avand telefonul la ureche caci nu inchisesem ci continuam sa vorbim. 

-E treaba mea, nu crezi? Il intreb iritata. Inca aveam semnul facut de dintii lui pe gat. 

-Te mai intreb o data! spune maraind cuvintele strangandu-ma de mana mai tare. 

-Ma duc sa imi iau logodnicul de la aeroport. Vrei sa vii? Il intreb sarcastica. 

-Mi-ar face mare placere sa vad cine e pampalaul cu care te lauzi atat.  Spune furios si ma trage spre el sarutandu-ma apasat. Incerc sa-l imping dar in zadar si cand imi da drumul in sfarsit imi sopteste la urechea cealalta "esti doar a mea" si un fior imi strabate sira spinarii lasandu-ma masca.  El se apleaca sa isi ia geaca de pe canapea si imi zambeste sarmant.

-Alo, mai esti acolo? Ma trezeste din reverie vocea lui Simon. 

-Da! Vorbim cand ajung Simon. II spun si inchid fara a-i lasa drept de replica  si  uitandu-ma fix in ochii frumosi ai  nemernicului ce acum ma trage in bratele sale. 

-Stii ca nu il voi lasa sa te atinga nici macar un milimetru, nu? Tuna vocea sa serioasa.

-Ha, vezi sa nu! E iubitul meu, de ce nu ar face-o? Il intreb amuzata vrand sa il enervez. 

-Hmmmm...mai vedem noi spune si isi impleticeste degetele cu ale mele tragandu-ma dupa el si iesind din apartament. Imi place cum se simte mana lui mare peste mana mea.

 Ajungem in 20 de minute, timp in care mana sa a stat mai mult pe piciorul meu si nu pe schimbator. Nu ma lasase sa merg cu masina mea.