Iubiri inocente - Vol III

Capitolul 18

Rosa

Desi Paulo a plecat,amandoi am ramas intr-o tacere iritant de apasatoare.Mai degraba as prefera sa tipe la mine,sa imi reproseze felul in care m-am comportat,dar sa il vad nepasator...Asta doare mai tare!
Este destul de tarziu.Mai bine plec!Tata nici nu stie ca m-am furisat din casa la o ora asa tarzie.De cand cu Geo,ne protejeaza ca pe niste puisori.Ma mir ca nu ne-a pus bodyguarzi sa ne insoteasca si la facultate.Ma ridic din fotoliu si ma indrept spre usa fara un cuvant.Imi iau jacheta,tot sperand ca va vorbi.Ma lasa sa plec.Pun o mana tremuranda pe clanta usii,cand vocea lui ma opreste sa deschid.

Ai de gand sa pleci fara cheile masinii?Raman ca o proasta in usa,holbandu-ma la el in timp ce ia cheile si mi le pune in mana.Ma chinui sa nu plang.De ce am ajuns aici?Am gresit,dar i-am cerut scuze.Ce vrea sa imi demonstreze cu asta?

Am gresit cand te-am jignit!Iarta-ma!Eram furioasa.Tu nu meritai asta,m-ai ajutat mult.Nu este un motiv sa ne despartim.Tremur...As vrea sa ma atinga,sa stiu ca m-a iertat.

Asta crezi,Rose?Ca ma comport asa pentru ca m-ai jignit?Stii ceva,ai dreptate!Sunt un idiot,pentru ca fac ce vrei tu,pentru ca astept ca tu sa te implici in aceasta relatie.Ne ascundem ca doi copii,ca nu cumva David sa afle de relatia asta.Paulo ne-a descoperit,nici macar nu ai avut curaj sa recunosti aaceasta relatie,ca ma iubesti.Daca intradevar ma iubesti.O sa te ajut in continuare cu planul ce l-am demarat,dar dupa ce Mira va fi bine,tu si cu mine...Ei bine,nu va mai fi nimic.Nu poate fi adevarat!Nu poate renunta asa de usor!Inseamna ca nu ma iubeste suficient incat sa ma accepte asa cum sunt.Totul a fost doar o iluzie.

Ai dreptate!Nu te iubesc suficient incat sa fac toate aceste lucruri despr care imi vorbesti.Nici tu nu ma iubesti chiar atat de mult.Nu mai este nevoie sa ma ajuti.Eu,Paulo si fetele o vom ajuta pe Mira.Drumurile noastre...Of!!!Noapte buna,Fabio!Observ cum maxilarul ii zvacneste.Cred ca nimic din ce am spus nu i-a provocat vreo placere,dar nu asta vrea?Sa il las in pace.Il voi lasa in pace.

Nu ma iubesti,asa-i?Bine!Ia-ti cheile si pleaca.Nu vreau sa mai vad un Torino,niciodata in viata mea!Simt ca imi plezneste capul.

Atunci,cred ca va trebui sa parasesti zona,caci ne vom vedea mereu la facultate.Deci?Stiu ca il provoc,dar deja nu il mai suport.Cine se crede?

Ma fac ca nu te vad.Simplu!Nu esti buricul pamantului.La revedere!Nenorocitul!!!

La revedere,nu!Adio,mai bine!Si imi imbrac jacheta furioasa,smucesc geanta.

Cat dramatism!!!Privesc nervoasa,ies si trantesc usa cu putere,sa il scot si mai mult din sarite.

Fabio

Am evoluat!De la idiot,m-am transformat intr-un bou.Ce am facut?I-am dat sansa de a ma trimite "la dracu". Mult nu i-a luat.
Cum pot fi atat de naiv si sa o las sa plece?Sunt cel mai mare prost.Pana si peretii imi striga cat de prost sunt.Abia a plecat.Poate o pot prinde din urma.Ce dracu vorbesc?Sigur a ajuns la jumatatea drumului..E o nebuna cand conduce.
Imi iau repede ceva pe mine,iau cheile si cobor.Poate totusi nu a ajuns departe.Daca nu,ma duc la ea acasa,cu riscul ca David sa ma omoare.Grabesc pasul ,dar cand ma pregatesc sa deblochez masina,inima incepe sa imi bata cu putere.Rose!Nu a plecat.Sta cu fundul pe capota masinii,ghemuita!La dracu!
Ma apropii rapid si o iau in brate.Speriata,isi ridica capul.A plans!Si e numai vina mea.

Am mintit!Te iubesc!Chiar daca nu ma iubesti,o fac eu pentru amandoi.Ii voi spune tatei despre noi.Sunt o lasa,o lasa!Ce i-am facut?I-am distrus sufletul frumos intr-o clipita.

Nu,Rose!Nu vreau sa faci nimic din ceea ce nu vrei.Nu mai plange!Si...Te iubesc,Rose!Cum sa nu te iubesc?Tot ce am spus au fost doar...vorbe.Nimic adevarat.Niste nenorocite de vorbe sfruntate.

O conving sa se linisteasca.Nu imi place reactia ei de mai devreme.O credeam mai puternica.Eu sunt vinovat.Trebuia sa stiu prin ce a trecut cand mama ei a murit.Probabil s-a simtit din nou abandonata.Bravo,Fabio!Ai facut-o de oaie.
Rose a plecat.Mai calma,ce-i drept.O sun mai tarziu sa ma conving ca e teafara.Sper ca noaptea va fi un bun sfetnic pentru amandoi.Trebuie sa fie!

David

O privesc pe cea care imi sta alaturi.Nu imi vine sa cred.Dar cum?

Julie?Ce cauti aici?Suficient ca sunt atat de confuz,dar sa o vad pe Julie stand pe banca,cand aproximativ jumatate de ora urlam la ea.

Imi cer scuze!Te-am...urmarit.Stiu ca am gresit.Daca te pot ajuta cu ceva...Mi-am dat seama ca ceva grav se petrece,daca ai tipat ca un nebun...Iarta-ma!Incep sa rad.Asa e,un nebun.

Iarta-ma pentru mai devreme,Julie!Mi-am iesit din minti.Am primit o scrisoare scrisa de sotia mea...Da Julie,sotia mea,Angela.Pana si ea a ramas precum o stana de piatra.

Dar...ea nu a murit?Ma blochez la auzul cuvintelor ei.

Cum se poate asa ceva,David?Nu inteleg.As vrea sa pot gasi toate aceste raspunsuri.

Nici eu,Julie.Nici eu.Eu zic sa o luam din loc.Hai la birou!Proiectul "Muzica este viata!", mai trebuie lucrat.Si pornim amandoi catre birou.O sa incerc sa inteleg ce este cu scrisoarea si cum a ajuns la mine.Cui i-a dat Angela scrisoarea?

Cand ajungem la birou,o alta surpriza ma ia prin surprindere.Asistentul meu imu iese in intampinare.Se pare ca este cineva in biroul meu care ma asteapta.Il intreb "cine este?",raspunsul lui fiind pe masura,"o femeie,dar cred ca mai bine aflati dvs. singurel". Hai nu mai spune!Nimeni in cladirea asta nu isi mai face meseria cum trebuie?Aflu totul singur?Nu sunt vreun mare director,dar platesc salarii,la dracu!O privesc pe Julie,iar ea da din umeri.Ii fac cu mana si ma indrept spre birou.Nu stiu de ce,dar ma simt destul de nelinistit de cand am descoperit scrisoarea.Sa o citesc a fost destul de socant...Parca drumul catre birou nu se mai sfarseste.Mii de imagini mi se deruleaza in minte.Imagini cu ea.Imagini cu noi doi.In sfarsit,intru!Intradevar,o femeie asteapta.Inca nu am inchis usa.Simt oarecum un aer sufocant.La dracu,ar fi trebuit sa aerisesc putin inainte sa plec.Nu mai zabovesc mult si inchid usa.Nu aateptam o tresarire,dar femeia ramane in aceeasi pozitie,stand pe scaun cu spatele drept si privind pe geam.Imi fac drum sa imi ocup scaunul,fara a o cerceta cu privirea.

Buna ziua!Imi cer scuze!Am fost putin...ocupat.Si atunci o privesc.

........................................................................

Timpul este...Chiar,ce reprezinta timpul?Ce reprezinta un om pentru timp?Nimic.Nimic.Timpul ia o viata.Timpul o trezeste la viata.Acele secunde ce iti fac inima sa isi doreasca sa iasa din piept.
Ma astepta cineva.
Timpul s-a oprit in loc pentru mine.M-a luat cu el si m-a invartit cum a vrut el.Am vazut trecutul si prezentul.M-a adus inapoi.Din pacate.Aveam sa imi aflu Raiul si Iadul.Pentru o clipa,am simtit ca trebuie sa o iau la fuga.Da,sa fug.Cred ca este singura solutie:fuga.
Ma priveste in ochi.Dar,cum?Nu mi-a aparut niciodata.De ce acum?De ce mi se arata acum?Stiu.E scrisoarea!Din cauza ei mi se intampla asta.Am gresit cu ceva.Sigur!Nu merg prea des la cimitir.Am neglijat-o!Trebuie sa o vizitez.Trebuie!

Probabil sunt nebun.Iti poti imagina?Am impresia ca te vad si pot vorbi cu tine.Sunt sigur ca atunci cand ma voi intoarce,imaginea ta va disparea.Nu as vrea sa dispari.Sa nu dispari,da?As vrea sa ma apropii si sa te ating.Imi e frica!Da,imi e frica.Stau in continuare cu spatele.Imi vine sa plang.

1,2,3,4,5,6...

David,nu mai numara!Nici daca numeri sau te intorci brusc,eu nu voi disparea.Voi fi aici!Sangele imi ingheata.Pur si simplu imi este frig.Vocea!