Capitolul 2 - Motiv de supărare
Isabella POV.
Ora 7 dimineaţa.
Fiecare os din corp mă doare din cauza a ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută.
Mi-am amintit de momentul în care m-am dăruit lui Zac şi pot spune cu mâna pe inimă că nu am simţit niciodată ce am simţit cu el.
Mă refer la toată "experienţa Zac".
Şi acum îmi amintesc cât de grijuliu a fost cu mine după ce a...
Mai bine nu îmi amintesc.
Astfel de momente trebuie păstrate cu drag datorită faptului că m-am simţit protejată, dorită, acceptată şi satisfăcută. Dar această amintire nu va şterge niciodată cu buretele faptul că este un afemeiat nenorocit care m-a minţit cu zâmbetul pe buze. De fapt, nimic nu o va face...
În timp ce merg în linie dreaptă de-a lungul falezei ce duce spre scările înguste, direct spre plajă, simt briza rece a dimineţii cum îmi traversează trupul întreg.
Intotdeauna mi-a plăcut să vin dimineaţa la plajă pentru a admira răsăritul, pentru a mă face comodă înainte ca soarele să răsară şi să mă bronzeze pe neaşteptate, pentru a mă obişnui uşor cu apa care se încălzeşte greu...
Traversez încet treptele şi privesc pescăruşii care zboară de-a lungul cerului albastru, liberi, proaspeţi treziţi. În timp ce fixez poşeta pe umărul drept, merg în linie dreaptă pe nisipul cald, care duce direct la malul mării agitate.
Ajunşi în dreptul şezlongurilor, întindem prosoapele şi ne aranjăm lucrurile lângă acestea.
Dau jos rochia de un roşu închis, vaporoasă, lăsând la vedere costumul de baie compus din 2 piese distincte: o pereche de chiloţi negrii şi un sutien roşu închis care să iasă în evidenţă atunci când am părul întins peste umeri. Strâng părul într-un coc dezordonat în mijlocul capului şi pun ochelarii pe cap, aproape de frunte.
Sunt gata de bronzat azi...
Vreau să prind o culoare ciocolotie demnă de invidiat.
În momentul în care Alex se aşază pe şezlongul meu, o privesc curioasă. Aceasta mijeşte ochii spre mine şi ştiu sigur că bănuieşte ceva....
- Te simţi bine? întreabă vizibil interesată.
- Puţin obosită.
- Se vede, spune cu seriozitate.
- Ştiu. Am cearcănele imense, ochii obosiţi, corpul amorţit, spun în timp ce Alex dă afirmativ din privire.
- Dacă stai noaptea cu bărbaţii, spune amuzată şi Claudiu rânjeşte pe sub mustaţă.
- Da, spun amuzată. Nu îmi mai trebuie bărbaţi...
- Aşa spui acum, dar mai târziu...
- Am spus nu. Deci e un "nu" hotărât.
Subiectul se epuizează repede şi cei doi pleacă spre apă cu mult curaj în trupurile calde. Sunt nebuni de se bagă în apă tocmai acum...
Mă întind mai bine pe şezlong, las capul pe spate şi ascult zgomotele pescăruşilor aflaţi deasupra plajei.
Încet, încet, lumea se adună, iar soarele se măreşte şi împrăştie căldura atât în mare, cât şi pe plajă. Apa se încălzeşte, copii aleargă prin nisip, oamenii se plimbă pe lângă mal, iar eu mă dau cu cremă protectoare aşteptând cu sufletul la gură bronzul mult visat. Aplic crema pe faţă, pe umeri, pe spate, pe mâini, pe abdomen, pe pulpe şi picioare.
În momentul în care Alex şi Claudiu revin la şezlonguri, aceştia se trântesc pe prosop şi caută să se încălzească atunci când simt diferenţa dintre a sta în apa caldă şi a sta pe plajă unde este de o sute de ori mai cald. Corpul le tremură vizibil, iar atunci când Alec scoate pachetul de ţigări din geantă, mă pregătesc să pun pălăria pe nas.
Odată ce s-a apucat, Alex nu a mai lăsat ţigară din mână. Ba mai mult, se antrenează cu Claudiu care e deja campion.
- Ţigare? întreabă Alex în timp ce Claudiu refuză.
Wow, refuză?
Incredibil!
- Bella?
- Nici gând, spun în timp ce las ochelarii pe cap să îmi sprijine părul şi Claudiu îmi atrage atenţia în mod deosebit.
Acesta scoate din geantă o ţigare albă, subţire, vizibil frământată între palme, iar atunci când o pune între buze şi o aprinde, totul este clar. Fumul incredibil de toxic, urât mirositor ajunge în dreptul meu şi încep să flutur palmele revoltată.
- Claudiu! strig cu putere spre el şi ambii se întorc spre mine.
- Care-i treaba?
- Bella?
În tot acest timp am crezut că s-a lăsat, că în sfârşit a înţeles că acest viciu îl poate aduce în cosgiu mai repede decât ar clipi. Buzele îmi tremură cu putere la vederea ţigării încă aprinsă şi atunci când iau un pumn de nisip, gata să o sting acesta o fereşte.
- Ai înebunit?! urlă cu putere şi toată plajă se întoarce spre noi.
- Stinge-o!
- Bella, e doar o ţigare... spune Alex şocată de reacţia mea.
- Nu este.
Alexandra mută privirea spre Claudiu şi abia acum se prinde despre ce este vorba.
Acesta adoptă o privire animalică şi în momentul în care trage cu putere din ţigare, îmi strâng totul de pe sezlog, în viteză şi sunt gata de plecare.
- Bella, stai aşa... spune Alex îngrijorată.
Iau şlapii în mână şi o iau prin nisip, în direcţia opusă de unde am venit.
Nici o reacţie din partea lui Claudiu...
Nu mă aşteptam oricum.
- Bella, întoarce-te! strigă Alex cu putere, dar în zadar...
Dacă el crede că o stau cu gura pe el toată vara în loc să mă relaxez, se înşeală amarnic.
Am trecut prin momente grele, am plâns de am umflat perna, am dat cu pumnii în pereţi dar niciodată, niciodată nu m-am gândit să cad în braţele unor asemenea substanţe periculoase care se joacă cu mintea de parcă ar fi doar o cameră de distracţii.
O iau uşor pe lângă plajă, departe de mal, pe lângă oamenii întinşi la soare.
Oameni mari, căsătoriţi, cu copii... care se bucură de valurile puternice de căldură, de apa curată, călduţă, plăcută, cu puţine valuri...
Vacanţă perfecta!
Mergând alene, aproape uitând motivul pentru care m-am supărat, ridic ochii spre cer şi în momentul în care îmi pierd echilibrul, cad cu faţa adânc în nisip.
