TIMIDĂ, Dar FRUMOASĂ

18

Cobor în graba jos, fără sa ii mai spun lui Alex  ceva, pentru ca mama ma strigat.

-noi trebuie sa plecam!

Spune tata.

-Bine. Sa aveți grija. Va iubesc.

Ma apropii de ei ii îmbrățișez strâns.

-o sa îmi fie dor de voi.

Continui eu.

-și noua, te iubim.

Se îndreaptă spre mașină și își pun bagajele în portbagaj.

-pa , scumpo.

-pa.

Spun și închid ușa.
ma întorc și îl vad pe Alex zâmbind.

-sa întâmplat ceva ?

-de ce?

-pentru ca ești atât de zâmbăreț.

Spun eu.

-doar ma uitam cat de frumoasa ești.

Roșesc din nou.

-mulțumesc.

Se apropie de mine și ma îmbrățișează.

-părinți tai știu unde ești ?

Întreb eu dintr-o data.

-Da, am vorbit cu ei mai devreme.

-și ce le-ai spus?

-le-am spus ca sunt acasă la cea mai frumoasa fata pe care am văzut-o vreodată.

Spunei si tu ceva drăguț, sau doar aștepți sa spună el ceva?

Îți faci și tu apariția, ce m-aș face eu fără tine.

-mersi.

Spun eu simplu.

Wow, ceva mai neinspirat nu ai găsit?

Mai termina!

Ma apropii din nou de el și îl îmbrățișez.