Dragostea Nu Are Vârstă

Capitolul 11

Caldura placuta emanata de buzele sale parfumate imi invaluie toate simturile, nimicind orice gand ce imi amintea ca e gresit ceea ce se intampla. Nu puteam sa permit intreruperea acestui moment. Simteam ca imi datoram asta,dupa toate momentele de suferinta pe care le-am indurat in ultima vreme.
Buzele sale se misca in sincron cu ale mele, aroma sa dulce incepe sa se intipareasca din nou in mintea mea si tot timpul parca se oprise in loc. Suntem doar noi doi, savurand acest moment parca binecuvantat. Nu as vrea sa se mai termine si doar gandul la final imi furnica pielea si imi lasa un gust amar in gura.
Ne desprindem din nevoia de oxigen iar acele sentimente amare ale singuratatii isi fac din nou incet aparitia in mine.
Simteam privirea intensa a lui Alex ce parca patrundea prin mine. Ii puteam vedea cu coltul ochiului, zambetul mic ce rasarea pe la coturile gurii.
M-am sprijinit de perete. Armosfera tacuta devenea jenanta si sufocanta.
-Asta a fost...-fac o mica pauza pentru a ma gandi la formularea in cuvinte a ceea ce imi trece prin minte.
-Placut?-continuă el cand observa ca eu ma pierdusem in ganduri.
-Voiam sa spun gresit, dar da, a fost placut, cred.
-Oh.-ii pot vedea dezamagirea tiparindu-se pe chipul lui frumos.
-Ce s-a intamplat acum, a fost doar o ezitare. Nu stiu daca a fost neaparat gresit pentru ca m-am simtit al naibii de bine facand-o.-spun iar un mic chicot adorabil ii paraseste buzele sale trandafirii dupa care inca tanjesc.
-Deci sa inteleg ca sarutul nu schimba lucrurile intre noi, nu?-intreaba cu un strop vizibil de speranta in glasul sau.
-Nu..-ii raspund si sincer nu sunt sigura de raspuns.
-Aha..-ofteaza si se sprijina si el de perete introducandu-si mainile in buzunar.
-Lucrurile nu trebuie sa fie asa.
-La ce te referi?-ma intreaba confuz.
-Adica nu e necesar sa ne evitam reciproc si sa ne certam dupa, cand ne intalnim. Putem fi...amici. Sau macar putem incerca.-ii ofer un mic zambet.
-Da, de ce, nu?.-imi intoarce gestul.
-E cel mai bine asa, stii, nu?-imi musc buza stanjenita.
-Da, cred ca da.-ofteaza din nou, uitandu-se in cotul peretelui.
-Deci, prieteni?-imi intind bratele pentru a-i oferi o imbratisare amicala.
-Prieteni.-imi accepta oferta si ma strange strans preț de cateva secunde.
Dupa ce ne despartim reluam amandoi pozitiile antecedente.
-Te iubesc!-simt gustul sangelui amar provenit din rana provocata de dintii mei ce rod nemilos buza mea inferioara.
Si-a intors brusc capul spre mine privindu-ma confuz.
-Si eu te iubesc!-imi ofera unul dintre zambetele sale calde pe care il ofer inapoi.
-Ok, cred ca Adina ma asteapta deja, deci voi pleca acum.
Imi amintesc ca am lasat o anume prietena care cel mai probabil ne-a ascultat toata conversatia si clocoteste de curiozitate.
-Da, ma intorc si eu in living.-ma anunta in timp ce se dezlipeste de pe perete.
-Ne mai vedem...
-Da, pa.-imi spune scurt iar eu ma intorc pe calcaie grabind pasul spre camera mea pentru a scapa de tensiunea stanjenitoare creata intre noi.
Intru in camera unde o gasesc pe Adina intinsa pe toata suprafata patului intr-o pozitie total degajata cu mainile aseate comod sub cap.
-Salut.-imi spune cu zambetul ei tâmp pe fata.
-Hai, stiu ca ai auzit totul, poti sa ma intrebi.-imi dau ochii peste cap si privesc amuzata cum se ridica ars de pe pat si se aseaza mai aproape de mine.
-Ce bine, credeam ca va trebui sa te fortez sa-mi spui.
Isi ia perna si si-o aseaza in poala sa pentru a-si sprijini coatele pe ea.
-Mai intai. Esti bine?
-Da, cred. Adica...-oftez.-..voi fi.-zambesc neincrezatoare si imi iau si eu o perna pentru a ma aseza mai confortabil.
-La un moment dat v-ati oprit din a va certa si a fost liniste cam 10 minute. Ce s-a intamplat? V-ati evaporat?-intreaba amuzata.
Simt cum sangele incepe sa-mi fiarba in obraji iar culoarea rosie isi face si ea aparitia.
Adina ma privea pervers cu ochii ingustati si zambetul larg.
-O Doamne.-incepe sa rada.
-Te rog, nu incepe.-o implor.
-Te-ai inrosit ca o tomata, inseamna ca a fost unul pasional.
Imi deschis larg ochii in urma afirmatiei sale si o lovesc cu perna obtinand mai multe rasete de la ea.
Sarutul inca se simte prezent pe buzele mele si un gand stupid imi trece iar prin minte dar de data asta nu pot sa-l mai alung.
Ce-ar fi daca am da inca o sansa iubirii noastre?