Lângă tine pentru totdeauna

Capitolul 23

După câteva minute scurte în care Daiana s-a descărcat prin lacrimi, ușa de la intrare se aude, iar femeia se ridică repede de pe scaunul pe care se afla și se șterge la ochi. Merge la chiuvetă și începe să spele vasele de la cina pe care a luat-o doar împreună cu fiica ei.

Pe ușa bucătăriei își face apariția Ben. Julianne îl privește analizatoare. Varianta asta mai tânără a tatălui ei o face pe fată să înțeleagă de ce Daiana a fost așa atrasă de el. Ochii lui căprui, aproape negri te face să crezi că ești pierdut deja. Ben își privește soția cu iubire, zâmbind dulce către ea. Se apropie de Daiana, iar când vrea să o atingă, Daiana pur și simplu îl refuză, apoi se întoarce cu fața el încercând să-și adune toată furia pe care o simte. Vrea să pună piciorul în prag, dar fără furie, știe că Ben nu o va lua în seamă.

-Te rog să nu începem acum o ceartă. intervine Ben înainte ca Daiana să spargă liniștea. Am avut o zi grea și..

-Atunci când vom putea discuta, Ben? întreabă femeia stăpânindu-se incredibil de bine.

-Mâine.

-Așa ai spus și aseară. ridică femeia tonul, apoi bate în chiuvetă. Eu nu mai pot asa Ben! se revoltă femeia în timp ce-l împinge pe bărbat mai departe de ea. Ți-am mai spus o dată, ori îmi spui ce se întâmplă cu tine de vi mereu așa de târziu de pe oriunde ai fi umblat tu, ori o iau pe Julianne și plecăm de aici. îl amenință ea, iar râsul batjocoritor al lui Ben umple încăperea.

-Daiana, cât vrei să mă mai ameninți cu asta? Ești așa patetică! spune el și se apropie de ea cu repeziciune și îi prinde maxilarul cu mâna lui mare, asta făcând-o pe Julianne să facă și ea un pas către ei vrând să-i despartă, dar ea a uitat că acum poate fi decât spectator, ei nu simt nicio atingere de-a ei.

-Nu-mi vei lua copilul de lângă mine, Daiana. și vrei să ști de ce? întrebă Ben deja aprins din cauza subiectului conversației. Pentru că nu vrei să o lași pe Julianne să te urască că i-ai luat tatăl de lângă ea.

-Ha, asta visezi doar tu! i-o întoarce Daiana smulgându-se din mâinile soțului. Julianne este mult prea deșteaptă ca să cadă în vreo capcană de-a ta. Crezi că nu întreabă de tine? În fiecare zi trebuie să o privesc și să o mint în față, pe când pe tine te doare undeva de ea, cât și de mine. Ce ai putea tu să-i oferi? Bani? Jucării? Ea te vrea pe tine nu lucrurile pe care le aduci după fiecare călătorie stupidă de-a ta.

-Nu sunt bun la a fi tată, Daiana! răbufnește Ben de-odată făcându-se liniște. Nu știu cum să-mi arăt afecțiunea față de ea, nici față de tine nu pot. încearcă el să-și găsească scuze.

-Atunci voi lua o hotărâre. spune Daiana gânditoare, apoi își ridică privirea spre ochii soțului ei. Vom rămâne. Tu vei face tot posibilă să se simtă iubită, iar dacă vei călca strâmb din nou, totul se termină. spune femeia, iar Ben o privește ușor speriat. Și sper ca aventura ta cu..târfa ta, spune femeia făcând apoi o pauză pentru a-i privi reacția lui Ben după care continuă, să nu se mai repete. Măcar să nu mai aflu eu, poți face asta? întreabă femeia abținându-și plânsul.

-Daiana.. spune Ben încercând să o contrazică.

-Nu, Ben. Răul a fost făcut. spune după care oftează. De acum în colo eu voi dormi în camera de oaspeți de lângă cea a lui Julianne. mormăie femeia după care părăsește încăperea privind tristă către pământ.

-Mamă, nu pleca! strigă sufletul Juliannei, panicat. Nu mă părăsi, nu din nou! spune Julianne ieșind pe ușa bucătăriei, dar dintr-odată parcă toată casa dispăru ca prin minune.