─Sunt Davis, observ ca m-ai recunoscut , zice  imediat după ce ne dezlipim din imbratisare.

─ Da, te-am recunoscut.

─Ai citit din nou jurnalul.

S-a uitat la jurnalul de pe măsuță.

─Da, zic in timp ce imi las capul In jos .

─Nu trebuie sa te superi .Nu este deloc vina ta, zice privindu-ma in timp ce imi ia barbia intre degetul mare si aratator.

─Vreau sa nu mai uit, m-am saturat sa tot citesc jurnalul. Vreau sa fiu normala, zic agitata in timp ce imi rotesc ochii in toata camera.

─Stiu, inteleg  .

─Cat voi mai fi in starea asta? Intreb privindu-l cu ochii măriți .

   ─ Doctorii au zis ca mai dureaza pana afla pe ce perioada este amnezia .Sper sa fie doar o pierdere partiala.

    ─   Vreau sa imi revin.Tu stii ceva despre mine ? De ce vii sa ma vizitezi zilnic? Aa?

─Da,  stiu, sopteste cu o mina ingandurata.Priveste in jos.

─Ce anume ? intreb marindu-mi ochii.Ce stii? Spune,  ridicând tonul.

Ma priveste pentru cateva zeci de secunde , apoi zice:

─Erai fericita, erai inteligenta, voia sa studiezi in Regatul Unit ...

─Oh, da?

─Aveai un iubit .

─Serios? Am avut? El unde este?

─Aici, murmura.

─Aici ? ! Unde? El ma mai stie? Este viu?

─Erai in masina cu el in momentul accidentului.

─Oh, Dumnezeule! Inseamna ca el este internat aici ? Poti sa ma duci sa il vad? Cum arata?

─Nu este internat .Leyla, zice trist.

II simt tristetea in voce.

─Am familie? Ei stiu despre mine ? Stiu ce am patit? Intreb.

─Da, stiu .In fiecare zi te viziteaza.

─Azi nu au fost.

─Leyla, zice din nou.

─Cum o cheama pe mama ?

─Leyla, asculta-ma.

─Am frati? Intreb.Cați am? Ei stiu ca sunt aici? M-au vizitat?

─Asculta-ma, zice luandu-mi capul in maini , iar cu degetul mare imi mangaie buza inferioara.

Il privesc cu ochii mariti .

─Ce este? Intreb in cele din urma.De ce ai ochii umezi si de ce ma privesti in felul asta? Intreb din nou.Ce ai patit? Iubitul meu este viu?

─Shh, apoi ma saruta .Ma saruta.Buzele lui le apasa pe ale mele. Au gust dulce.

Apoi Il privesc.

S-a îndrăgostit de mine?

─Eu sunt iubitul tau .Eu sunt.Cu mine ai fost in masina, spune in cele din urma.Regret amarnic ce am facut.Din cauza mea esti aici, in spitalul asta nenorocit!Iarta-ma,Leyla, te rog.

─Tu?! Tu esti ?! Intreb încruntandu-ma .Ii dau mainile de pe fata mea si ma asez  pe pat.

Simt un nod in gat.Abia ce il pot inghiti.Ma simt ca si cand un fulger imi strabate inima.

Ma abtin sa nu plang.

─Te vreau.Te iubesc. Nu stiu ce sa iti fac ca sa iti revii, Lea.Sunt disperat.De sase luni iti spun asta, zice aproape tipand.Nu gasesc nicio solutie de a te face bine.Nu am liniste deloc cand ma gandesc ca zaci aia fara a ma cunoste, fara  a putea trai normal, ca inainte.

Băiatul din infernWhere stories live. Discover now