Omul de la Argamum

2 0 0
                                    

Alung praful de pe hârtie, îl mătur bine cu pleoapele
și printre ruine, cu mâinile asudate
în lumina lunii- palidă oglindă- îi curâț grijuliu marginile
de ierburile uitării.
- Vezi, bunicule! și eu îmi curăț ograda
așa cum m-ai învățat să fac:
dau una câte una din buruieni deoparte
și scap apoi de ele cu nopțile mele
arzându-le.

Mă vei întreba, aici, printre ruine singur,
la ce-mi mai folosește bucata asta de hârtie
- Pământul e de vină, bunicule, pământul!
de două zile s-a hotărât să fugă și ca să nu mi-l pierd
...scriu, scriu, bunicule,
și printre rânduri,
din nou copil,
mă ascund de frică.

25 septembrie 2016

Voodoo childUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum