─O pana de curent, zice tipul misterios dezinvolt .
─Oh, Doamne! Urasc intunericul.
Trebuie sa ies din apa cat mai repede! Imediat, chiar in momentul asta.Asa pot scapa de privirile lui atunci cand vreau sa ies din apa.Nu cred ca poate vedea pe intuneric, ce om ar putea ?
─Unde te duci?
─Urasc intunericul , mint eu.
Bineinteles ca nu imi este atat de frica de intuneric.Un bun pretext de a iesi din situatia rusinoasa in care ma aflu in momentul de fata.
─Leyla, esti cu mine.De ce te temi de intuneric?
─O poti considera o fobie.
Ies imediat din cada , lasandu-l pe Davis acolo si apa fierbinte cu iasomie .Caut prin baie, chiar daca este intuneric, un prosop.
La dracu'! De unde sa stiu eu unde le aseaza?
─ Pe chiuveta, zice.
Pipai chiuveta , pana dau de prosop.Il iau imediat si il infasor in jurul corpului pana imi gasesc hainele aruncate.
De unde a stiut la ce ma gandesc?
Ma sterg repede cu prosopul lung, ce imi vine pana la genunchi, alb ca laptele si moale, care se afla pe corpul meu, atat de repede ca intunericul sa nu dispara si sa fie inlocuit de lumina neonului.Imediat , ma imbrac cu hainele care sunt putin ude.Imi aranjez parul , fara sa vad cum l-am aranjat.Dupa vreo cateva minute, noroc ca m-am grabit ca sa ma imbrac, lumina isi revine.
Davis este in cada.Cand il vad , imi duc repede mainile la ochii , acoperindu-i.Ma intorc cu spatele.
─ Leyla, este in regula.Te poti uita la mine.
Ma întorc cu retineri spre Davis.Davis nu are de gând sa iasă din cada aia.Asta cu ambele mâini întinse pe cada, ma privește atent.Tot ce pot vedea , este pieptul lui Davis, grație faptului ca a umplut cada cu multa apa si spuma.Schitez un zambet in timp ce il privesc, iar fata lui pare ca se relaxează.Ma duc in fata oglinzii imense, ridicandu-ma pe varfuri.Imi aranjez parul cu mana, dandu-l pe tot pe spate, apoi , cu panglica de roz pal , imi prind parul intr-o codita.Davis continua sa ma priveasca nemiscat.In cele din urma, ma intorc cu fata spre el.
─De ce ma privești asa? Il intreb.
Ridica din sprancene.
Ma asez pe un coltul al cazii care nu este ud.Davis isi misca usor capul spre mine, stand cu mainile intinse pe intreaga cada si privind serios .Nici el nu scoate niciun cuvant, precum nici eu nu spun nimic.
Inca i se vad cearcanele vinete din jurul ochilor sai negri.
*
Este atat de cald aici! Sunt invelita cu o plapuma mare, extrem de moale, grosuta si imi este atat de cald in patul asta, iar pe langa asta , am o durere insuportabila de cap, incat, simt ca imi va exploda in curand, imi simt capul de parca m-ar fi batut cineva .Imi deschid usor ochii si constat ca nu sunt in camera mea mica si obisnuita, in patul meu micut si pufos, in camera plina cu carti, postere, cu un micut birou in coltul camerei pe care zace cu laptop cu o multime de carti in jur, cesti , ci intr- un dormitor atat de superb si spatios, asemenea celorlalte camere din casa tipului ciudat,cu pereti care sunt de un maro inchis, asemenea podelei, si imediat ce intri in camera, zaresti o fereastra mare, cat peretele,cu draperii lungi, crem deschis, pana in podea, iar patul este atat de mare si pufos, asezat chiar in fata ferestrei imense, in partile laterale ale acestuia, se afla doua masute micute cu sertare, iar pe peretele stang al camerei se afla un dulap pana in tavan, mare, de aceeasi culoare ca si podeaua, cu o oglinda in mijloc, oglinda la fel de mare si dreptunghiulara .Este bezna in intreaga camera, asta facandu-ma sa inteleg ca este tarziu. Ma ridic usor intr-un cot si caut pe noptiera micuta de langa pat telefonul.Este ora 20:30 pm .Oare de cata vreme dorm aici si de ce dorm? Dar, oare unde este el? Ma ridic in capul oaselor din patul pufos si cobor la parter, bineinteles, el este plecat de acasa .Dar unde s-a dus si de ce nu m-a luat cu el ? Chiar as vrea ca in mometul asta sa fie langa mine si sa il intreb de ce naibii m-a lasat aici.De ce am adormit? Si cand a plecat? Ma plimb pe holul lung , spatios si luxos ,privind tablourile de pe pereti. Ma plimb privind atenta tablourile care sunt extraordinar de frumoase.Pot jura ca nu am mai vazut asa tablouri frumoase si interesante.Nu stiam ca lui Davis ii place arta.Nu pare genul de persoana careia ii place arta.Dau de un tablou care ma face sa ma opresc in loc si sa il privesc.Il privesc cateva minute bune in continuu , cum nu am mai facut niciodata pana acum.Este un tablou intr-adevar frumos, o fata cu par blond deschis care este surprinsa din profil , zambind blajin .Cu adevarat un tablou intersant si cel care l-a pictat a fost extrem de talentat ...oarecum sunt pasionata de pictura, chiar daca nu este unul dintre punctele mele forte.Mai merg, inca vreo doua tablouri.In total trei.Celelalte doua sunt ciudate.Stranii.De fapt, toate trei sunt stranii.Zambesc.In toate sunt fete blonde,zambitoare,parca zambesc in realitate.Privesc atent.Nu stiu cum poate fi atata viata intr-un tablou .Cum poate fi asemenea unei poze? Sunt uimita de asemenea lucruri.Pentru mine sunt niste lucruri stranii.Casa lui Davis este stranie pentru mine.Davis este straniu pentru mine.
Timp de vreo jumatate de ora, m-am plimbat prin casa tipului misterios.
Nimic dubios.Sunt o multime de lucruri frumoase in casa.M-am dus in bucatarie .Am baut un pahar de suc de portocala.
In cele din urma,aud usa de la intrare.Ma duc imediat.
─Unde ai fost? intreb imediat ce il vad.
─Sa alerg. Nu te-am luat pentru ca dormeai, zice tipul misterios in timp ce isi arunca bluza de trening pe canapea ramanad intr-un tricou negru .
De ce imi raspunde la intrebari inainte sa i le adresez?
─Nu mai ai cearcane, murmur.
─Oh, am adormit langa tine putin.Dupa ce m-am trezit , m-am dus sa alerg.
A dormit langa mine? Oh, Doamne.Sper ca nu am facut zgomote sau sa fi vorbit in somn.Nici nu stiu daca am visat ceva cat am dormit.
─Trebuie sa plec.
─De ce? intreaba tipul misterios imediat.
─Lipsesc de ceva vreme .Mi-e ca mama sa nu isi faca griji.
─O poti suna si o poti anunta.
Imi dau ochii peste cap.
─Daca cineva iti face rau, va sfarsi prin a discuta cu mine, spune Davis serios.In cele din urma, buzele i se curbeaza intr-un zambet de-a dreptul superb , dar rautacios.
Il privesc, iar in cele din urma ii raspund :
─Bine, raman.Multumit?
─Ca intotdeauna , zice in timp ce vine spre mine si ma saruta .Incredibil! Ca niciodata !
Oare ma gandeam vreodata ca voi fi indragostita de buzele unui tip cum sunt acum ?
Nu ! Cu siguranta ca nu ! Nu ma gandeam ca cineva ma poate schimba intr-un timp atat de scurt.
─ Sunt curioasa ce reactie vor avea parintii tai cand ma vor vedea.
Davis imi ia mana si o saruta usor . Este atat de dragut...
─Sa nu te inspaimante intalnirea cu ei .
─Ei sunt mai diferiti, ca si mine, dar nu sunt oameni rai, bine?
─ Da, zic privindu-l dând din cap.
Diferiti? ! In ce sens oare?
YOU ARE READING
Băiatul din infern
HorrorBăiatul din infern Davis, un bărbat cu o identitate falsă, un el diferit de restul lumii, ce ascunde un secret straniu.Un secret pe care nu-l poate dezvălui ușor doar pentru simplul fapt căci se teme, se teme să nu o piardă pe ea, pe fata pe ca...
