Razboiul Sexului III : Umbrele Reapar

○ Cap. 1 ~ Flashback [1]

Mă ridic din banca mică şi maronie şi trec zâmbitoare pe lângă Carter şi fete. Îi salut şi ies din clasă cu paşi grăbiţi. Connor mă aşteaptă în fata facultăţi şi după tonul său, cred că necesita să mă grăbesc mai mult decât de obicei.

De când ne-am împăcat, mă aduce şi vine după mine la facultate în fiecare zi. Mă aşteptam ca acest lucru să mă scoată din sărite, să-mi scoată fire de păr alb dar asta nu s-a întâmplat, dimpotrivă îmi place această grijă enormă a lui, aceasta posesivitate.

Tocurile mele produc un zgomot puternic pe aleea din curtea facultăţi datorită vitezei cu care merg. Când ies pe poarta Connor sta sprijinit de maşină. Un sunet de uimire îmi scapă printre buze când îl văd cum e îmbrăcat. Chicoteşte realizând ceea ce se întâmplă şi vine cu paşi mari spre mine.

Îşi lipeşte o mână pe talia mea şi cealaltă pe obrazul meu şi în secunda următoarele buzele noastre fac contact. Sărutul este unul apăsat şi devine mai intens când mâna lui îmi presează spatele lipindu-mă şi mai mult de pieptul său. Ne desprindem din sărut şi-mi oferă un zâmbet stângaci înainte să se dea la o parte din faţa mea. Se apleacă spre portiera şi îi prinde cu greu mânerul. Când o deschide îi observ mana cum tremură. Ori se simte rău, ori ceva rău s-a întâmplat.

Mă urc în maşină fără să spun ceva, dacă are ceva de spus ştiu că o să o facă fără prea multe ezitări. Trece prin faţa maşinii lăsându-mi ocazia să-i admir fundul bombat. Când el urcă în maşina mă trezesc muşcându-mi buza de jos cu o poftă nebună.

- Ne asortam, murmur când introduce cheia în contact.

- D-da, răspunde bâlbâindu-se. Aşa cred, murmură şi accelerează motorul înainte să gonim pe străzile aglomerate.

Îmi aruncă câteva priviri fugare înainte să-şi fixeze mâna pe a mea şi să o strângă puternic. Buza de jos îi tremura şi degetele i se mişcă rapid pe volanul maşinii. Îşi desprinde mâna de pe a mea şi o pune lângă cealaltă pe volan strângându-l cu atât de multă putere încât degetele i se albesc.

- Eşti bine? Întreb când deja simt că am motive să mă îngrijorez.

- D-da puiule, se bâlbâie. De ce nu aş fii? Întreabă mutându-şi privirea spre mine câteva secunde.

- Tremuri din toate încheieturile, spun repede. Şi volanul ăla mai vrea să trăiască nu trebuie să-l strângi cu atât de multă putere, continui şi chicotesc.

- Ce amuzantă suntem astăzi, murmură pe un ton ironic.

Pufăie uşor şi îşi mişca puţin mâinile pe volan înainte să-l strângă iarăşi cu aceeaşi forţă. Oftez şi decid să las subiectul baltă, oricum imediat ajungem acasă aşa că ce rost mai are să-l bat la cap. Încă nu pot să-mi dau seama de ce s-a îmbrăcat atât de elegant doar pentru a mă lua acasă. Acum trebuie să recunosc că îi vine de minune cămaşa albă pe pieptul său bine tonifiat, trebuie să-l conving să meargă iarăşi la sală, şi pantalonii negri i se mulează perfect pe fund oferindu-mi un orgasm vizual ori de câte ori trece prin faţa mea.

Trecem prin faţa blocului în care stăm şi spre surprinderea mea Connor nu opreşte.Mă încrunt şi strâmb din nas înainte de a deschide gura şi de a cere câteva explicaţii.