Arabian dream

Intalnirea

Intr-o secunda,o furnicatura imi cuprinse sira spinarii.Nu stiam cine este acel barbat misterios despre care Eleonora vorbea,insa aveam vaga impresie ca ar putea fi fratele meu,cel care ma salvase de la moarte.Inima parca imi iesea din piept si aveam mari emotii.Eleonora ma stranse de mana dreapta si ma ruga cu glas domol:

-Aisha,pentru numele lui Allah,ajuta-ma sa-l pot vedea de aproape.Ii pot spune unchiului ca te scot pe tine in gradina.

Nu stiam e sa fac,aveam o oarecare frica insa imi doream enorm de mult sa vad cine este acel barbat:

-Bine.I-am zis eu incercand sa-mi astampar frica.

Am coborat amandoua scarile,pana in living,acolo tata si acel om vorbeau.Era inalt si prezentabil insa era intors cu spatele si nu-i puteam vedea chipul.Ne-am apropiat amandoua de ei.Cand ma vazu,tata isi ischimba pe loc expresia fetei:

-Ce cautati aici?Ne intreba el foarte nervos.

In clipa urmatoare,strainul se intoarse catre mine,vazandu-i chipul,pur si simplu am incremenit.Era chiar salvatorul meu,aceiasi ochi albastrii,acelasi par negru insa de data asta arata extraordinar:

-Unchiule?Cine este acest barbat?Intreba Eleonora fara pic de rusine.

-Nerusinato!Cum poti sa intrebi asa ceva?Mama ta va fi aspru pedepsita pentru ca n-a stiut sa te educe.

-Tata,te rog iarta-ne...haide Eleonora,sa mergem?

Am observat ca ochii lui erau atintiti in permanenta asupra mea.Mare mi-a fost mirarea cand,lntr-un moment de neatentie al tatalui meu,el mi-a zambit.Cu greu am putut sa-l conving pe tata sa ne ierte.Intr-un final ne-a permis sa ne intoarcem in camerele noastre fara nicio pedeapsa.

Aisha parea foarte trista.Copila avea ochii in lacrimi si se vedea pe chipul ei ca suferea.In ciuda aparentelor,verisoara mea era un copil extrem de sensibil.Frumusetea ei atragea privirile multor barbati si pentru acest lucru,tata nu o avea la inima absolut deloc:

Intreaga zi m-am gandit la el,nu stiam ce sa fac pentru a-l putea revedea.O pasiune nemiloasa ma facea sa ma simt vinovata.Oare chiar ma indragosteam de fratele meu?

Au trecut zile fara ca eu sa-l vad,acest lucru ma deranja eneorm de mult.Intr-o zi,nemaisuportand presiunea celor patru pereti,am decis sa ies la o plimbare,asa ca am rugat o servitoare sa ma insoteasca in gradina.De multi ani nu mai vazusem o stare atat de buna a gradinii,totul era ca la carte.M-am asezat pe o  bancuta si am inceput sa cant o melodie foaret speciala pentru mine.Deodata,el aparu ca prin minune in fata mea.Vazandu-l,m-a cuprins un sentiment de fericire amestecat cu putina rusine,asa ca mi-am intors capul:

-De ce nu te uiti la mine?Ma intreba el foarte mirat.

-Nu pot sa te privesc in ochi.

I-am simtit atingerea suava pe fata mea,mi-a intors capul si m-a privit adanc in ochi:

-Credeai ca ai sa ma mai vezi vreodata?M-a intrebat el zambind.

-Ma bucur din toata inima ca n-ai murit in accident.I-am raspuns eu foarte timida.

-Poate te intrebi ce caut aici...ei bine,am venit sa te salvez din iadul asta.Nu ma privi asa,stiu ca suferi enorm de mult aici.

-Nu vreau sa-ti mai fac probleme,mai bine pleci...

-Esti sora mea si nu pot sa te las...