Enigmatica doamna

Enigmatica dna

  Era o frumoasa zi de vara , meteorologii au anuntat-o a fi chiar torida spre orele pranzului,exista din nou atentionare de explozii solare, iar populatia era rugata sa se adaposteasca.Soarele abia deschisese ochii si se bucura si el de briza racoroasa care-l mangaia precum palmele catifelate ale unei sotii vesnic indragostite. Se ridica usor pe bolta senina, bucuros ca va insufleti o noua zi;se inalta pe varfuri precum un copilas curios, care incearca sa priveasca peste gardul vecinului, la copiii care se joaca acolo, rosindu-se la fata in momentul in care a fost prins.

Nisipul era amortit si participa si el la jocul de lumini si umbre, marea fremata, iar cand si cand se auzea tipatul unui pescarus care sfida nemarginirea.

Aproape de tarm se vedea o silueta al carui par lung si negru contrasta teribil cu rochia alba ca spuma laptelui. Mersul leganat ,precum dansul unei fecioare sfioase ,atragea atentia celor cateva cupluri care se invrednicisera sa se trezeasca asa de dimineata, numai pentru placerea de a vedea trufasul rasarit.In urma ei ramanea o urma de farfum fin, floral, care te ducea cu gandul la dragoste.Frumusetea ei concura cu cea a zilei de august, amandoua tinzand spre perfectiune.Privea spre nicaieri, traia ceva intens si totusi privirea era trista, trufasa, insa rapusa.Din ochii verzi ca marea, o scanteie aluneca pe obrazul imbujorat, se opri o clipa pe barba-i frumos conturata, exact in locul in care salasluia o senzuala gropita, dupa care disparu sub atingerea unor degete lungi si albe, care se terminau cu o manechiura perfecta , colorata in rosu.

Se aseza pe un sezlong si se lasa binecuvantata de razele ultraviolete.Ochii ei spuneau ca vazuse si traise multe, dar trupul feciorelnic nu te lasa sa-i ghicesti varsta.

Isi aseza un picior peste celalalt si atunci, lasa sa se vada in jurul unei glezne fine, o bratara subtire din aur de care erau prinse diverse figurine.Era singura podoaba care o avea pe ea.In picioare avea niste papuci foarte eleganti, al caror toc subtire s-ar fi potrivit mai degraba intr-un club, dar asta daca i-ar fi incaltat altcineva.Oricine altcineva ar fi parut extravaganta.Ea nu era dacat ,perfecta.

Aparu un cuplu de tineri indragostiti care, vorbeau cam tare, rideau ,se sarutau ,nepasandu-le ca in jurul lor mai exista si altcineva.

Ea ii privi, si gandindu-se poate la timpul in care traise aceleasi sentimente,zambi.Lasa sa se vada doua siraguri de dinti albi ca margaritarele, avand perfectiunea celor din ceramica, iar in obraji doua gropite incantatoare sapate de sarutul mamei ei, la nastere.

Cei doi se oprira langa ea.

-Buna dimineata!

-Buna dimineata! raspunse frumoasa doamna.Intoarse capul catre ei cu tendinta de a le zambi, dar o tristete ii umbri chipul frumos in momentul in care observa ca ochii tanarului poposesc prea mult asupra ei. Prietena lui era destul de draguta si asa de fericita si increzatoare, iar pentru el fusese suficient sa vada alt chip frumos, ca sa uite de iubirea lui, pentru ea.

1

Stia ce efect avea asupra barbatilor, toti erau fascinati de frumusetea ei, pe multi dintre ei ii intimida, unii si-au parasit iubitele , in speranta ca, fiind liberi, ar putea sa le acorde vreo sansa,altii au amenintat ca se sinucid daca nu le accepta iubirea, dar sufletul ei fusese plin numai de dragoste pentru EL.

- Profunzimea sentimentului care va leaga, face ca acest rasarit sa fie si mai frumos.Pretuiti-va unul pe altul cat va aveti, nu incercati s-o faceti dupa ca v-ati pierdut!spuse doamna

Atunci, cu toata admiratia, tanarul se inclina catre ea si, revenindu-si din magia ce-l cuprinsese, se simti rusinat, fiind constient ca dna ii intelesese gandirea nu tocmai ortodoxa, si sarutand mana perechii sale, se indeparta.