Mă trezesc din somn atunci când aud zgomote de pași venind din bucătărie. La naiba, nu am nici măcar o bâtă. Inima începe să îmi bată cu putere și mă gândesc la un loc unde să mă ascund. În dulap! Fug acolo și închid ușile dulapului lăsând una puțin crăpată.
Pașii se aud din ce în ce mai tare. Dar apoi liniștea se lasă. Deodată ușa cade jos din cauza unei lovituri puternice și eu tresar. Data viitoare o să îmi iau măsuri de precauție, dacă o să mai fie o dată viitoare...
Hoțul sau criminalul sau ce o fi el intră în cameră și inima s-a oprit, la propriu atunci când recunosc părul șaten și creț. Era întors cu spatele. Ce naiba face William aici? Cum a aflat unde stau? Ce are de gând să facă.
— Emma ieși de oriunde ai fi! Știu că ești pe aici.
Am stat ghemuită în dulapul meu, nici măcar nu respiram. El se uită de jur împrejur prin cameră. Ce treabă are cu mine? Atunci când îmi clădesc și eu drumul spre fericire vine el și dărâmă tot.
— Emma, pace, acum ieși. Nu mă fă să devastez toată casa asta formată din 3 camere banale.
Am făcut liniște. Poate să o dărâme, el va plăti daunele.
— La dracu! Nu te mai încăpățâna! Ieși de oriunde te-ai ascunde! spune ieșind din cameră
Oftez adânc. Dar mă încordez din nou atunci când aud ceva din bucătărie spărgându-se.
Respir și expir. Naiba să te ia William. Ies din dulap, asta e chiar haios, și merg încet spre bucătărie. Era acolo, întors cu spatele, și pumnii îi erau încleștați.
— Am ieșit. Acum ce vrei? îi spun cu tonul scăzut
El se întoarse spre mine și rânjii. Un rânjet aproape malefic. Ce are de gând?
— Bună iubito.
Mi-am ridicat o sprânceană la auzul "alintului" lui. Mi-am dus mâinile în sân și l-am privit direct în ochi.
— Bună iubitule. spun la mișto. Cu ce ocazie pe aici?
El se apropiase câțiva pași, dar și eu m-am dat câțiva pași în spate. Și din întâmplare am aruncat privirea la ceasul de pe frigider. Era ora șase dimineața ce naiba?
— Păi, nu am voie să-mi vizitez iubita? spune uitându-se prin jur. Apropo, drăguță casă.
— Acum un minut voiai să o devastezi și acum îmi spui că e drăguță? Ce logică ai? Să fim serioși William. Ce faci aici? Ți-am spus sau de fapt, o știi, că eu nu mai vreau să am vreo legătură cu tine. M-ai ținut câteva luni ca să-l faci pe tata să sufere OK, ai reușit, acum lasă-mă să-mi trăiesc viața liniștită!
Se apropiase grav de mine și eu mă tot dau în spate până când mă lovesc de un zid, de unde Dumnezeu a apărut și zidul ăsta? Rămân pe loc și el mă strivise. Eram atât de aproape. Îi simțeam respirația pe nasul meu și corpul îi era lipit de al meu. La naiba, încearcă să mă domine și chiar reușește.
— Și eu am fost destul de clar atunci când ți-am dezvăluit sentimentele mele. Și nu voi sta departe de persoanele de care îmi pasă, sau singura persoană.
— De aceea acum Lucas se află la doi metri sub pământ? Pentru că îți păsa prea mult fratele tău?
— La dracu Lucas nu e mort!
Chiar am început să râd.
— Delirezi.
— Bine delirez. Dar vorbeam serios atunci când spuneam că nu stau departe de persoanele de care îmi pasă. Adică asta înseamnă că te întorci la mine.
— Tu ești...tâmpit omule? Eu dacă ar fi, aș veni după tine până și în gaură de șarpe dar nu pot atâta timp cât tu...devii așa de violent uneori! Când devii nebun ai fi în stare să mă omori pur și simplu! Asta îți dorești? Să sufăr? Dacă mă iubești cu adevărat te rog înțelege-mă și dă-mi drumul.
Aproape că plângeam, dar mi-am ținut lacrimile și încercam să fiu tare.
— Nu! Nu știu cum dracu am ajuns să îmi pese așa de mult de tine și nu am să ratez asta. Ești prima persoană pe care o iubesc și nu o să renunț la tine așa ușor. Tu crezi că nu mi-a păsat de tine zilele astea dar nu ști cât de aproape am fost de tine. Știu tot ce ai făcut!
— Serios? Unde eram ieri la șaptesprezece?
— La muncă. Știu că te-ai mutat aici imediat cum ai fugit și știu că lucrezi la un fast food stupid cu un bucătar căreia îi umblă ochii după tine. Știu și că idiotul ăla a încercat să te sărute și că a scăpat intenționat cafea pe tine doar ca să te șteargă între sâni! Nu îți imaginezi cât de mult mi-am dorit atunci să întru și să îi plasez una în moacă.
Gura mea formase un "o" din pricina uimirii. El știe absolut tot. Și Martin nu a scăpat cafea între sâni, ci undeva mai jos!
Aud deodată ușa de la intrare deschizându-se și leșinul mă cuprinde când văd noul musafir.
— Ce reuniune minunată!
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
