''din ce în ce mai mult am convingerea
că poezia nu e de fapt POEZIA''
(zicere personală)
.
Dacă aș scrie un poem odată la patru ani
aș fi poet
și aș rămâne tănăr
un om tânăr și nemăsurat
nemărginit în frumusețea lui
ca un cal sălbatic
alergând cu sângele-n vene fremătând de energie
peste o câmpie mereu deschisă
fără copite, fără șa
călărit veșnic de o amazoană tânără
fără cap și fără veșminte
(așa cum visam noi într-o noapte, prietene drag din Dublin)
Dar eu sunt un om simplu,
un muncitor cu ziua
un zilier scriindu-și zilnic bucata amară de pâine
pe fire de iarbă cosite prea devreme
...dar altfel cum să mă pot hrăni
dacă nu din toate aceste încercări ... nereușite?!
Și de aceea îmbătrânesc!
și de aceea îmbătrânesc și iar îmbătrânesc
de aceea îmbătrânesc ca un cal de povară
zilnic tropăind
de la stânga la dreapta
și de la dreapta la stânga
într-un țarc de idioți
în șa cu muierea asta bătrână,
simandicoasă
plină de zulufi falși și giuvaiericale
toată numai figuri de mare artistă
și purtând pe cap
nemeritat
coroană regală.
CITEȘTI
suntem cameleoni
Poetryplachetă de versuri dedicată momentului #colectiv, publicată de Editura Singur, 2016, este a doua parte a proiectului ''Inimă de javră'' prima parte publicată '' Voinicul în piele de javră'' (2015) a treia parte publicată ''Voodoo child'' (2017) a...