Deschide ușa cu cheia lăsându-mă pe mine să intru prima, apoi intră și el. Prima cameră era un living imens cu un perete întreg de sticlă. Eram la o înălțime foarte mare și aveam vedere largă înspre clădiri și străzi. Am simțit un gol în stomac și picioarele nu mai aveau putere de a-mi ține corpul. M-am întors speriată și l-am luat pe William în brațe.
— Ce naiba faci? mă întreabă, apoi mă îndepărtez de el
— Scuze, mi-e frică de înălțimi. spun făcând doi pași în spate
Eram stânjenită, mi-a respins îmbrățișarea, de fapt nu era o îmbrățișare, mă sprijineam de William ca să nu mă fac una cu pământul.
— Acolo e camera noastră. spune făcând semn spre o ușă albă de lemn
Ce dracu? Iar sunt nevoită să dorm împreună cu el? De ce nu putem sta separați?
— Am pus o fată să facă câteva cumpărături, frigiderul e plin. Am plecat. Pa! spuse plecând închizând ușa în urma lui
Am rămas singură aici. Am fugit în cameră, nu voiam să mai am priveliștea aia în față, în cameră era o fereastră imensă dar avea draperie, așa că am tras-o rapid.
Camera era de culoare mov închis. Era frumos apartamentul, exceptând zidul de sticlă.
M-am întins în pat. Așternuturile miroseau a parfum bărbătesc. Cineva a fost aici recent.
Stomacul meu scotea sunete ciudate, îmi era foame. Așa că am plecat în căutarea bucătăriei. Trebuia să parcurg living-ul pentru a ajunge la ea, așa că am făcut-o cu ochii închiși.
Bucătăria era mare. Am luat din frigider câteva ouă și am început să-mi fac omletă. Am făcut și în plus pentru William, sper să îi placă.
Am început să mănânc observând un televizor micuț atârnat de perete. L-am deschis și am început să urmăresc un post de știri.
Am auzit ușa deschizându-se, așa că am pus omleta lui William pe o farfurie și am mers în living.
Mi-am mărit ochii de uimire când am văzut picioarele unei fetei blonde înconjurate în jurul lui, era strivită între el și perete și el o săruta pofticios pe gât.
M-am pus mâna la ochi și m-am întors în bucătărie. Am început să plâng. Să te ia dracu William! Ești un prost! Un mare prost! Ce pedeapsă mai mare poți primi decât atunci când vezi persoana iubită peste altcineva. La dracu! Asta e pedeapsa mea pentru că m-am îndrăgostit de el.
El a uitat că sunt și eu aici sau a făcut-o intenționat? La naiba, am aruncat farfuria din mâinile mele de perete.
O ușa se trântise. Nu erau în camera unde spusese William că vom dormi, ci camera de lângă. Voi sta aici, ignorând acea zonă a apartamentului, am închis ușa bucătăriei și am mărit volumul televizorului ca să acopăr strigătele blondei.
Cu fiecare zgomot auzit, din inima mea se mai rupea câte o bucățică și câte o lacrimă se scurgea pe obraz.
O jumătate de oră mai târziu, am auzit cum blonda își luă la revedere de la William, m-am oprit din plâns și înfruntând realitatea am mers în camera mea după ce blonda plecase.
Nesimțitul ăla era în pragul camerei unde a regulat-o pe blondă, nici măcar nu mă uit la el. Închid ușa încet și o închid cu cheia, măcar un lucru bun aici, ușa avea cheie.
El nu a venit la mine și m-am simțit ușurată.
A doua zi nu a dat ochii cu mine, am auzit cum de dimineață a plecat și a venit seara aproape de miezul nopții.
Și la fel a procedat și în următoarele trei zile. Nu ne-am întâlnit deloc.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
