-Uhm.. zic pas. Nu îmi place să vorbesc despre trecutul meu. În mare , părinţii mei sunt la Dumnezeu iar această femeie din casă căruia îi zic mamă, ne este mie şi lui Adam mama vitregă. Dar atât îţi spun.

-Ok. Îmi pare rău.

-Nu trebuie, nu e vina ta. îi spun, dar îmi dau seama că vrea să fie doar politicos.

-Bine. De ce ma urmăresti de la geam? întreabă cu un zambet pervers.

-Nu te urmăresc, doar că se nimeresc momentele în care tu eşti acolo şi eu mă uit din greşeală. îi spun umpic ruşinată.

-Sigur, cum zici tu. Spune el cu subînţeles.

-Da. Chiar aşa e. În fine, ştii ceva, nu ştiu de ce încă mai vorbesc cu tine. Ieşi. îi spun nervoasă şi mă ridic în picioare arătându-i cu mâna spre geam.

-Acum mă dai afară?spune el şi încearcă să se abţină să nu râdă.

-Da. Iesi.

-Pa, demonul meu.

-De unde ţi-a venit şi asta?

-Nu contează. Noapte bună. şi pleacă.

Ce om.. După ce pleacă , închid geamul şi mă pun în pat cu muzica în căşti.

**Dimineaţă**

Înebunesc.. Urăsc alarma. Nu poate pur şi simplu să mă mai lase umpic să dorm? Nu, desigur ca nu. Nu se poate.

E ceasul 7:38 şi nu mă grăbesc foarte tare pentru că încep orele la 9 şi le termin la 14:50.Mă bag repede în duş ca să îmi mai treacă somnul , şi ies înfăşurată într-un prosop pufos alb. Mă duc la dulap şi îmi iau lenjerie intimă, o pereche de blugi albaştri şi o bluzş turquaz cu modele negre. Mă pieptăn, îmi îndrep umpic părul castaniu închis şi îl las în valuri pe spate. Mă machez cât mai natural, umpic rimel, mă dau cu gloss de culoarea pielii şi mă dau cu fond de ten în jurul ochilor ca să îmi acopăr cearcănele pe care le am din cauza lui Blake.

Când mă uit la ceas văd că e 8:06. Îmi iau rucsacul , geaca şi cobor jos, direct spre bucătărie unde sigur dau de mama. Dar , ce să vezi, în loc de mama văd un bilet pe masă.

'' Scumpo, a trebuit să plec mai de dimineaţă la noul meu servici şi l-am rugat pe tânărul de lângă casa noastră să te duca la scoală, pentru că el ştie drumul şi sigur o să vă înţelegeţi bine. Mâncare ai în frigider. Te pup scumpo.

Cu drag, mama. ''

Dar nu vreau, mai bine merg pe jos, dar nu ştiu drumul. De ce trebuie să fie viaţa chiar aşa?

Off. În scurt timp termin de mâncat, mă încalţ , îmi iau rucsacul şi ies din casă, când dau nas în nas de un corp tare şi cad pe jos cu tot ce aveam în mână.

-Hei, nu vezi pe unde mergi? întreb eu persoana necunoscută. Îmi ia mâna, mă ridică şi apoi mi-o sărută încep, cu o atingere uşoară.

-Scuză-mă, am vrut să vin la tine pentru că dacă mai stăteai mult întârziam.

-Şi tu esti?îl întreb. Este un băiat dragut,bine făcut, se vede asta prin tricoul lui care stă aproape mulat pe corp.

-Numele meu este Lucian. Încântat.. Spune şi îmi zâmbeste larg.

-Emma. Salut. Dar ce căutai în faţa casei mele?

-Um, păi m-a rugat mama ta să te duc la scoală şi nu am putut să o refuz.

-Stai, nu i-a spus lui Blake să mă ducă la scoală? îl întreb.

-Aa, nu, eu sunt fratele lui. Nu am putut venii în seara aceia deoarece am avut o întâlnire, care până la urmă a fost eşuată. Dar să trecem peste, urcă în maşină că o să întârziem.

Fac cum mi se zice. Sunt uimită umpic, Blake nu mi-a zis că are un frate, dar totuşi îl cred pe Lucian, deoarece seamănă umpic.

-Apropo, spune-mi Luci dacă vrei. Mi se pare mai din secolul nostru Luci.

-Dea, frumos nume apropo.

După vreo 10 minute de condus, unde Luci mi-a arătat drumul, cât să-l cunosc cât de cât. Am mai vorbit şi noi umpic între noi, şi am aflat că este fratele mai mare al lui Blake, are 22, şi nu mai învaţă la liceul nostru, dar m-a condus să fie politicos. Am aflat că fratele lui este tot în clasă a 11 , având tot 17 ani. Super, sper doar să nu am foarte multe ore cu el.

Imediat cum ajungem la şcoală, îmi iau la revedere şi intru în curtea liceului.Observ că elevii sunt împărţiţi în grupulete, unii emo, alţii rock-eri, unii tocilari, alţii popularii şi lista poate continua.. Intru şi mă îndrept spre liceu. Pot observa priviriile lor ucigătoare pe mine dar încerc să le ignor.. Ce , n-au mai vazut noi veniți?Doamne ce copii..

Cum intru dau de o persoana cam de varsta a treia care mă conduce spre biroul directorului. Intru, şi acesta îmi înmânează cheia dulapului meu şi numărul acestuia, după care îmi iau rămas bun şi mă duc la dulap pentru a-mi pune cărţile în dulap şi apoi drumul spre clasă. Se pare că prima oră am Biologie.. Nasol, sinceră să fiu nu prea îmi place orarul, dar nu e nici aşa de rău..

Intru în clasă, şi mă aşez în una din singurele bănci goale din clasă, mai sunt doua. Se pare că până acum nimeni nu îndrăzneşte să vorbească cu mine. După câteva minute de aşteptat ,în clasă intră o doamnă drăguţă, îmbrăcată într-o rochie roşie cu niste tocuri negre şi un ruj roşu sângeriu la bot. Pare de treabă.

-Buna ziua. Se pare că avem un coleg nou. Te rog prezintă-te.îmi spune aceasta.

Deja nu-mi mai place. Mă ridic în picioare şi încep.

-Numele meu este Emma Maria Smith, am venit din New York, şi am un frate pe nume Adam, care învaţă la aceasi scoală. Spun şi mă aşez cuminţică la locul meu.

Banca de lângă mine este goală, oare cine o sta? Nici bine nu termin de gândit ca uşa se deschide şi pe ea intră Blake.. o nu, şi banca de lângă mine este goală deci sigur aici va sta.

Intră în clasă fără să-şi ceară scuze, fără nimic şi se pune în banca de lângă mine.

-Domnule Johnson, nu aveţi nimic de spus? îl întreabă profa.

-Nu. spune acesta sec fără a-şi schimba mimica feţei.

-În regulă copii, deschideţi cărţile la pagina 69 si blablabla.. Mă mir că profesoara a lăsat baltă discuţia cu Blake şi nu l-a trimis la director..

Trec şi celelalte ore şi se face ora de prânz.. Se pare că fratemiu şi-a făcut deja prieteni şi a fost acceptat şi în echipa de fotbal a şcolii.. Îmi iau mâncare şi un suc şi mă pun la o masă goala.. Nici nu încep bine sa mănânc ca la masa mea vine o fată:

-Pot să stau aici? Este singurul loc liber din cantină. îmi spune aceasta.

-Da, te rog chiar. Sunt nouă pe aici şi încă nu mi-am făcut nici un prieten..

-Bine. Mă cheamă Jessie şi sigur o să fim prietene foarte bune. Spune şi îmi zambeşte draguţ.

-Emma. Încântată. ii spun şi ne continuăm prânzul..

Restul zilei a fost plictisitoare, am avut câteva ore cu Jess şi câteva cu Blake, dar se pare că azi nu prea e în apele lui pentru că nu a schiţat nici un zâmbet şi nici nu mi-a vorbit.. Ciudat, o fi păţit ceva..

------.-----.---------.

Bună dragilor.Acesta e un capitol nou si stiu ca e plictisitor dar csf ..n-ai csf :)))

Daca doriti puteti sa lasati in comentari parerile voaste fie bune sau rele, ca sa stiu si eu ca nu scriu debeaga. Multumesc.

La media este Blake.

Pupici

Emma!Onde histórias criam vida. Descubra agora