-Gata? Incheiem?

Nu ia-m raspuns, il priveam in continuare pe inculpat fara sa imi mut privirea de la el. Deodata vad cum incepe sa isi miste capul dintr-o parte in alta, ma incrunt putin dar el continua cu aceleasi miscari iar dupa cateva secunde isi da capul pe scapte si deschide gura, ma ingrozesc la ceea ce vad. Ma ridic repede de pe scaun si il dau pe Luas de langa mine, scaunul meu cade iar detinutul isi lasa capul in jos si isi pune coatele pe masa in timp ce isi sprijinea capul cu ambele maini.

-Lucas iesi din incapere, repede! Spun eu cu ochi mari si speriata  fara sa imi mut privirea de la detinut.

-Cum? De ce sa ies, trebuie sa am grija de tine nu te pot lasa singura aici cu un criminal .

-Uite ai incredere bine.

Nu termin de zis  ca Lucas ramane incremenit fara sa mai miste iar zavorul usii se aude cum este tras.

-Mai ,mai ,mai... Eu am fost un domn si i-am dat ragaz cateva minute ca sa plece, dar se pare ca a fost prea ocupat sa te impresioneze.

Imi intorc capul usor si il privesc pe detinut.

-Nu ti-a fost dor de mine domnisoara psiholog?

Stiam cine vorbeste, stiam si cine e, dar ochii ... ochi nu erau ai lui, detinutul nu si-a schimbat culoarea ochilor.

-Daemon? Cum faci asta?

-Stai linistita nu e posedat, eu doar il controlez ca o papusa, nu sunt in corpul lui, de fapt sunt chiar langa tine.

Imi mut privirea in stanga mea dar nu era nimeni.

-Pacat ca nu ma mai poti vedea nu?

-Ce cauti aici? Ti-am rupt sigiliul, esti liber.

-Liber si infinit mai puternic, totusi ..., atunci se apropie de Lucas si ii ridica barbia privindu-l cu dispret .. el.

Ma apropii de detinut si il apuc de brat atunci simt cum din nou o usturime ma cuprinde, insa de data aceasta durerea venea de la mana mea stanga.

-Nu il atinge, il lovesc cu genunchiul in abdomen apoi ii prind mainile la spate si il pun la pamant, nu mai apartii lumii asteia, mi-ai zis ca imi voi putea trai viata linistita, dar tu inca esti aici si imi faci rau. Priveste-mi mainile stiu ca tu faci asta de fiecare daca cand incerc sa ma apropii de el sau cand fac ceva ce nu iti convine. Nu sunt papusa ta Daemon am facut o intelegere si daca nu o respecti pactul cade.

Detinutul incepe sa rada apoi brusc se opreste.

-A tu crezi ca mai poti da inapoi, sufletul tau e al meu fie ca vrei sau nu. A spus vorbele acestea pe un ton diferit ca in acea zi in padure, se pare ca oricat ar incerca sa se ascunda adevarata lui fata iese incet la iveala.

Detinutul isi revine si era foarte nedumerit, il ajut sa se ridice si il rog pe Lucas sa il duca in celula lui. Nimeni nu isi amintea nimic, nimeni mai putin eu.

Ma duc in biroul meu si imi anunt colegii ca nu vreau sa fiu deranjata. Intru si ma sprijin incet cu posteriorul de birou gandindu-ma cat de frustrant este ca propria  viata sa iti fie controlata de altcineva si sa fii pacalita ca totul va fi bine ca inainte. Incep sa cred ca Daemon m-a tras pe sfoara desi inca nu stiu ce urmareste, apare si dispare fara nici un motiv.  Atunci imi bag mana in buzunarul de la blugi si simt ceva inauntru, era foita pe care mi-o daduse Jake si era inca umeda. Firar am spalat blugii cu tot cu biletel spre norocul meu scrisul nu se luase complet si puteai sa deduci usor ce scrie.

Stiu ca Jake mi-a zis ca doar atunci cand am probleme cu Daemon sa ma duc la aceasta adresa. Stiu ca inca tin la Daemon, dar si Lucas mi se pare foarte simpatic, nu vreau sa ii faca rau am vazut cum l-a privit in sala si nu vreau sa il implic pe el in asta, plus ca in acest moment eu si Daemon apartinem unor lumi diferite iar ceea ce imi face el imi provoaca multa durere. Bratele ma dor groaznic, nu mai pot sta asa trebuie sa iau masuri.

Why me ?Where stories live. Discover now